Cum va arăta economia României în 2023. Ce se întâmplă pe piaţa auto, în agricultură sau în IT

Cum va arăta economia României în 2023. Numărul de investitori la bursă ar putea să crească, susţinut şi de emisiunile de vânzare titluri de stat şi de reţinerea impozitului la sursă. Contrapartea Centrală ar putea deveni operaţională. Tot prevederile PNRR ar putea atrage mai multe companii la Bursa de Valori Bucureşti, potrivit Zf.ro.

Cu preţurile curente ale obligaţiunilor, fondurile mutuale ar putea să recupereze încă de la începutul anului 2023 o mare parte din scăderile de anul trecut. Diversificarea va continua pe parcursul acestui an, cu noi fonduri sectoriale care şi-ar putea face apariţia pe plan local.

Reţinerea impozitului la sursă, măsură implementată în sfârşit la începutul acestui an, ar putea să atragă şi mai mulţi investitori în fondurile mutuale.

Citeşte şi: Românii văd mersul economiei în mod pesimist. 82% cred că inflația va fi mai mare în 2023 față de anul trecut, iar 84% consideră că ratele dobânzilor vor fi mai mari anul acesta

Cum va arăta economia României în 2023

Fondurile mutuale

Cu preţurile curente ale obligaţiunilor, fondurile mutuale ar putea să recupereze încă de la începutul anului 2023 o mare parte din scăderile de anul trecut.

Diversificarea va continua pe parcursul acestui an, cu noi fonduri sectoriale care şi-ar putea face apariţia pe plan local.

Reţinerea impozitului la sursă, măsură implementată în sfârşit la începutul acestui an, ar putea să atragă şi mai mulţi investitori în fondurile mutuale.

Fondurile de pensii

Pilonul II ar putea sparge în curând pragul de 100 mld. lei active.

Portofoliul investiţional al Pilonului II ar putea fi flexibilizat pentru ca investiţiile să fie direcţionate şi în instrumente protejate de inflaţie.

Numărul de fonduri s-ar putea reduce odată cu planurile BRD pentru fondul BRD Pensii.

Pilonul III va continua să atragă tineri salariaţi.

Pilonul II ar putea fi cel mai mare investitor în IPO-ul Hidroelectrica.

Macro

Va rămâne România pe creşterea econo­mică prognozată de 2,8% sau va aluneca în recesiune? Cursul de schimb euro-leu se va duce peste 5 lei pentru un euro?

ROBOR, principala referinţă pentru dobânzile la credite în lei, va încetini sau va continua creşterea.

Pariul guvernului pe veniturile la bugetul de stat: încasări totale de 35% din PIB.

Fiscalitate

Salariul minim creşte la 3.000 de lei net cu 200 de lei neimpozabili, adică 1.860 de lei net; bacşişul din HoReCa poate intra pe nota de plată şi în salariul ospătarilor.

Creşte TVA pentru HoReCa (de la 5% la 9%), băuturi carbogazoase cu adaos de zahăr (de la 9% la 19%) şi se restrânge aplicarea cotei de TVA de 5% pentru locuinţe.

Plafonul pentru microîntreprinderi scade de la 1 mil. euro la 500.000 de euro.

Plafonul pentru PFA scade de la 100.000 de euro la 25.000 de euro.

Energie

Anul verde. România se află în faţa unui nou val de investiţii în energia verde după ce anul trecut mii de megawaţi în proiecte de energie solară şi eoliană au primit avizul tehnic de racordare la reţea.

Prosumatorul, vedeta din energie. În 2019, România avea numai 303 prosumatori, iar la final de 2023 ar putea ajunge la 100.000. Ceea ce acum trei ani părea o nişă, se transfomă în cel mai dinamic sector de investiţii din energie.

Cine vine, cine pleacă? După exitul CEZ (Cehia) sau al ExxonMobil, România a primit pe final de 2022 decizia grupului Enel de a-şi lichida businessul pe piaţa locală.

Infrastructură rutieră

România va trece în 2023 pragul de 1.000 km de drum rapid – autostrăzi şi drumuri expres

Cel puţin 78,5 km de noi drumuri rapide vor fi inaugurate în 2023 în cel mai rău caz, 110 km au şanse reale şi în cel mai bun scenariu în 2023 România ar putea avea chiar 126 km de noi autostrăzi şi drumuri expres, potrivit Pro Infrastructura.

Turcii devin cei mai activi constructori străini şi Alsim Alarko vor fi primii care vor inaugura un tronson pe noua A0 între DN5 şi DN6 cu 16 km de drum rapid. Turcii de la Nurol vor inaugura pe A3 Nuşfalău-Suplacu de Barcău un lot de 13 km spre vara anului 2023.

Podul de la Brăila va fi gata în 2013 şi în premieră Tulcea va avea o nouă conexiune cu restul ţării.

Accelerează lucrările la A7, autostrada care va debloca Moldova. Cele 13 loturi ale A7 Ploieşti-Paşcani sunt în diverse faze, de la lucrări în teren la multiple etape ale procedurii de achiziţie publică.

Auto

Piaţa auto se menţine la circa 130.000 de autoturisme noi pe măsură ce firmele vor relua achiziţiile

Maşinile electrice vor trece de 10% cotă de piaţă dacă programul Rabla Plus rămâne neschimbat.

Ford Otosan va produce peste 200.000 de maşini la Craiova odată cu lansarea în producţie a noilor Transit şi Tourneo Courier

Dacia va reveni spre 350.000 de maşini asamblate anual la Mioveni odată cu intrarea în producţie a noului Jogger Hybrid

La Timişoara Draexlmaier demarează producţia de baterii pentru maşini electrificate.

Agrobusiness

Preţurile grâului, porumbului şi rapiţei pentru contractele forward au revenit la nivelul de acum un an după ce în lunile februarie şi martie ale anului trecut ajunseseră la maxime nemaiîntâlnite, ca urmare a războiului ruso-ucrainean.

Anul agricol a început bine, iar fermierii estimează că va fi similar cu anul agricol 2021-2022, producţia totală de cereale ajungând la circa 25 mil. tone.

În 2023, pentru prima dată are loc la Bucureşti un summit privind comerţul cu cereale, care o să aducă la aceeaşi masă importanţi jucători din piaţa cerealelor din România şi din străinătate, pentru că România a arătat rolul strategic pe care îl are în agrobusinessul global, prin poziţionarea geografică, producţia agricolă şi faptul că a fost coridor de tranzit pentru cerealele din Ucraina.

Preţurile legumelor au crescut cu 20% într-un an, iar producătorii susţin că trendul de creştere se va menţine în 2023.

Pesta porcină africană face în continuare victime.

Retail alimentar

Scade consumul? Ritmul de creştere al consumului privat va încetini puternic, dar sunt voci care anticipează şi primele scăderi după ce în 2021 avansul a depăşit 10%, iar în primele zece luni din 2022 ritmul s-a înjumătăţit la 4,5%.

Preţurile vor continua să crească, dar ritmul va fi mai lent ca în 2022. Inflaţia va fi şi în 2023 o problemă, aşa că nivelul preţurilor din pandemie (considerat a fi cel mai redus) va fi multă vreme doar o amintire.

Comerţul online se întoarce la ritmurile de creştere de dinainte de pandemie.

Retailerii din comerţul modern vor continua să deschidă 250-350 de magazine, în special de dimensiuni mai mici.

Mărcile private vor continua să câştige teren dat fiind că oamenii vor fi în continuare atenţi la modul în care îşi cheltuie banii.

Industria alimentară

De la 1 ianuarie a crescut TVA pentru unele băuturi răcoritoare (ape minerale şi ape gazeificate care conţin zahăr sau alţi îndulci­tori sau aromatizate) de la 9% la 19%, ceea ce va conduce la creşteri de preţuri în sector, iar producătorii vorbesc şi de reducerea consumului odată cu noile majorări.

Presiunea pe costuri va rămâne mare pentru producătorii din industria alimentară.

Investiţiile vor continua, în special în cadrul companiilor mari sau al celor care au găsit nişe de dezvoltare.

Polarizarea va fi un cuvânt tot mai folosit în industria alimentară, în condiţiile în care consumatorii se vor duce fie către produse mai ieftine, fie vor cumpăra mai puţin, dar de calitate, categoria premium fiind una care nu suferă în general în crize.

Turism

Preţurile vacanţelor vor continua să crească ca urmare a efectelor economice care se vor resimţi mai tare în acest an.

Blue Air intră sub umbrela statului prin preluarea de către autorităţi a 75% din acţiunile companiei. Blue Air devine astfel a doua companie aeriană din portofoliul statului, prima fiind Tarom.

Şase hoteluri de patru şi cinci stele vor fi deschise anul acesta sub branduri internaţionale. Timişoara, Sibiu, Braşov şi Bucureşti sunt câteva din oraşele care vor adăuga în portofoliu cel puţin un hotel nou.

Numărul turiştilor ajunşi în hotelurile locale este de aşteptat să atingă acelaşi nivel din 2019, cel mai bun an pentru turismul local.

Regiunea Transilvania va avea un nou aeroport, mai exact în Braşov, care va fi dat în folosinţă anul acesta. Va fi primul aeroport din ţară cu turn de control virtual.

Bănci

Creditarea, mai ales pe componenta în lei, poate să încetinească în 2023, deoarece dobânzile pot să mai crească. BNR poate opera noi majorări ale dobânzii-cheie de la 6,75%, cu cât a închis anul 2022, dacă inflaţia rămâne ridicată.

Sistemul bancar va rămâne pe profit în 2023, iar câştigul poate să fie consistent, dar sub maximul din 2022.

Consolidarea sistemului bancar continuă, numărul băncilor urmând să scadă.

Restructurarea şi digitalizarea băncilor merg mai departe.

Presiunea creditelor neperformante ar putea să reapară.

Asigurări

Piaţa asigurărilor şi-ar putea menţine o parte din avansul consemnat în 2022.

Contribuţiile asigurătorilor la FGA se vor majora la 4%, în timp ce paguba lăsată de City Insurance devine şi mai consistentă.

După cel mai mare faliment din piaţa asigurărilor, respectiv City Insurance, ochii vor fi în continuare pe Euroins.

Noi produse de asigurare îşi vor face loc pe piaţă.

Piaţa RCA ar putea atinge noi maxime în 2023, în condiţiile în care tarifele vor creşte.

Piaţa de birouri

Cinci clădiri de birouri cu un total de 94.000 mp vor fi livrate în 2023 pe baza autorizaţiilor obţinute până în 2020. Piaţa va ajunge la 3,43 mil. mp în Bucureşti.

Cererea pentru birouri noi va scădea în 2023 pe măsură ce companiile din IT vor miza pe o optimizare a suprafeţelor contractate.

Volumul tranzacţiilor de investiţii pe office se va comprima în 2023 pe măsură ce numărul de proiecte noi a scăzut în 2022

Rata de neocupare în clădirile de clasă A moderne va continua să scadă, în timp ce în clădirile vechi va creşte.

Investitorii se vor îndrepta tot mai mult către modernizarea clădirilor vechi, acestea fiind de cele mai multe ori poziţionate în zone foarte căutate, în proximitatea staţiilor de metrou.

IT&C 202

Ecosistemul de start-up-uri tech se va dezvolta în continuare şi cu ajutorul unui nou val de noi fonduri de investiţii.

Transformarea digitală va continua în toate industriile, punându-se accent pe tehnologii noi, precum inteligenţă artificială, machine learning, blockchain şi no-code/low-code.

Piaţa de telecom ar putea trece printr-o nouă consolidare, odată cu exit-ul aşteptat al Deutsche Telekom / OTE de pe piaţa de telefonie mobilă.

Comerţul online va creşte în ciuda reculului înregistrat postpandemie, ridicând la rândul său şi alte industrii adiacente, precum marketingul digital.

După ce a absorbit ADR, Ministerul Digitalizării –, având alături SRI şi STS, ar putea lansa proiecte mai mari şi mai vizibile de digitalizare în sectorul public.

Sănătate

Marii jucători vor continua extinderea prin achiziţii, dar şi dezvoltare organică. Atât grupul MedLife, cât şi reţeaua Regina Maria au anual bugete semnificative pentru extindere.

Gral Medical, controlat de antreprenorul român Robert Şerban,  va construi cu 13 mil. euro încă două spitale de oncologie în Ploieşti şi Craiova

Vin noi jucători. Anul  trecut a fost marcat de  intrarea turcilor de la Memorial Healthcare, care au preluat spitalul de oncologie Monza din cadrul Enayati Medical City.

Lupta pentru farmacii se va ascuţi şi mai mult după ce anul trecut Sensiblu, prin Dr. Max Group, a preluat farmaciile şi divizia de distribuţie a ungurilor de la Gedeon Richter şi s-a apropiat ca număr de farmacii de liderul pieţei Catena.

Transporturi

Camioanele vor continua să piardă timp la coadă în vămi pentru că România nu a intrat în Schengen. La un voiaj de 4-5 zile un camion pierde o zi, adică un program de o zi, din cauza statului în vamă.

Trenurile vor circula tot cu viteză mică de 15-17 km pe oră în lipsa investiţiilor în calea ferată. România a modernizat mai puţin de 700 km din cei peste 10.000 km de cale ferată pe fonduri europene în ultimii 30 de ani.

FAN Courier, liderul pieţei de curierat, are în plan să devină lider şi în Republica Moldova, unde a intrat la finalul lui  2021. Şi Sameday are în plan investiţii de 20 mil. euro în următorii trei ani pe piaţa din Bulgaria, unde şi-a extins activitatea.

Procedura insolvenţei continuă pentru Nemo Express după ce Tribunalul Ilfov a dispus anul trecut deschiderea procedurii generale a insolvenţei pentru Nemo Expres,  companie de curierat cu o emisiune de obli­gaţiuni listată la Bursa de Valori Bucureşti.