Deficitul extern al României ar putea ajunge la 25 miliarde de euro în 2024

Deficitul extern al României merge spre 25 mld. euro în 2024, bani care ies din România şi nu sunt acoperiţi de investiţii străine sau din alte surse, anunţă Ziarul Financiar.

15 mld. euro a fost diferenţa dintre banii care au intrat în România, în primele şapte luni din an, şi banii care au ieşit, fie pe importuri de bunuri şi servicii, fie pe vacanţe în străinătate.

Deficitul de cont curent al României a fost de 15 mld. euro în primele şapte luni din an

Spre 25 mld. euro s-ar duce deficitul de cont curent la final de 2024, dacă se păstrează tendinţa evoluţiei de la şapte luni din 2024, conform extrapolării datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Contul curent reprezintă diferenţa dintre banii care intră în ţară şi banii care ies. Practic, din România vor ieşi cu 25 mld. euro mai mulţi bani decât vor intra în 2024, dacă se menţine evoluţia de la şapte luni din an.

Decisiva pentru românii care plătesc facturi la energie. Sebastian Burduja confirmă marea veste pentru 31 martie 2025

În total, arată datele BNR, deficitul de cont curent al României a fost de 15 mld. euro în primele şapte luni din an, o creştere de 35% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, când a fost de 11 mld. euro.

Ministrul Finanțelor se așteaptă ca rectificarea bugetară să fie aprobată luni: ”Execuția bugetară arată un nivel record al investițiilor. La sfârșitul lunii august avem un deficit de 4,53%”

Boloş afirmă că ultima execuţie bugetară, la data de 31 august, arată un nivel record al investiţiilor, iar deficitul este de 4,53% din PIB.

“Ultima execuţie bugetară pe care o avem la data de 31 august 2024 arată un nivel record al investiţiilor pe care le-a realizat Guvernul României şi desigur aceste investiţii importante pentru dezvoltarea României vin din Politica de coeziune, din implementarea proiectelor de infrastructură, atât cele din domeniul transporturilor, dar şi cele care privesc modernizarea şcolilor, modernizarea spitalelor şi desigur avem investiţii şi reforme importante care vin din PNRR, unde după cum se cunoaşte avem o sumă alocată de peste 29 de miliarde de euro”, a declarat, duminică seară, la B1 TV, ministrul Finanţelor.

Marcel Boloş a precizat că, în acest context, nivelul cofinanţărilor este extrem de ridicat.

“Desigur că am avut şi cheltuielile de personal şi majorările salariale. Să ne aducem aminte de majorarea salarială care a venit pe fondul grevelor din sistemul public de învăţământ. Apoi protestele care au avut loc în sistemul public de sănătate şi ulterior din toate celelalte categorii din sectorul public, de la Apărarea Naţională, Ordinea Publică sunt beneficiare ale majorărilor salariale. Este ca un fel de avans care s-a dat la noua lege a salarizării unice şi acestea mai apoi nefiind bugetate de la începutul anului se văd acum în contul de execuţie bugetară”, a mai declarat Boloş.

”Una peste alta discutăm la sfârşitul lunii august de un deficit bugetar de 4,53% din PIB, de 80 de miliarde de lei, iar dacă ne referim doar la nivelul investiţiilor, de 67 de miliarde de lei, observăm că o parte destul de puţină s-a dus pe cheltuieli curente, 13 miliarde de lei s-au dus pentru cheltuielile de personal şi cele care privesc funcţionarea serviciilor statului român”, a mai declarat ministrul Finanţelor.

El a precizat că speră ca rectificarea bugetară să fie aprobată în şedinţa de Guvern programată pentru ziua de luni. Şedinţa de Guvern a fost anunţată în programul oficial al premierului Marcel Ciolacu, dar ora acesteia nu a fost încă stabilită.

Marcel Ciolacu anunță venirea unui nou gigant în țară. „Anul viitor vom putea cumpăra anvelope produse în România”

Potrivit Profit.ro, prima rectificare bugetară din acest an este pozitivă şi prevede că CNAS primeşte 11,3 miliarde lei, în principal bani pentru medicamente. Ministerul Educaţiei primeşte în plus 4,59 miliarde lei, pentru salarii, burse şi naveta elevilor.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene primeşte peste 3,3 miliarde lei pentru proiecte finantate din FEN, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale primeşte suplimentar 2 miliarde pentru proiectele finanţate din fonduri europene, Ministerului Energiei se alocă suplimentar 1,2 miliarde lei pentru proiecte de investitii, Ministerului Finanţelor suplimentar 14 miliarde pentru asigurarea cofinanţării pentru accesarea fondurilor europene, implementarea proiectelor de digitalizare ale MF şi schemele de ajutor de stat, în timp ce Ministerul Transporturilor primeşte suplimentar 5 miliarde lei pentru a putea aloca în continuare cofinanţare pentru proiectele de infrastructură.

Deficitul bugetar va creşte la 122,8 miliarde lei, respectiv 6,94% din PIB, de la 87 miliarde lei, 5% din PIB, cât prevede legea bugetului adoptată la începutul acestui an.

Creşterea economică pe care se fundamentează rectificarea a fost revizuită în scădere la 2,8%, de la 3,4% în prognoza anterioară.