Anul 2025 s-a încheiat cu un nivel ridicat al inflației în România, principala sursă a scumpirilor fiind energia, urmată de servicii și de anumite produse alimentare. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a ajuns la 9,7% în decembrie 2025, confirmând presiunile persistente asupra costului vieții, într-un context economic dificil, relatează romania-insider.com.
Comparativ cu decembrie 2024, toate marile categorii de bunuri și servicii au înregistrat creșteri semnificative de prețuri. Astfel, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,75%, mărfurile nealimentare cu 10,48%, iar serviciile cu 11%, acestea din urmă având cea mai mare contribuție la inflația generală. Chiar și față de luna noiembrie 2025, prețurile au continuat să crească, deși într-un ritm mai moderat: +0,37% la alimente, +0,28% la servicii și +0,08% la bunurile nealimentare.
Te-ar mai putea interesa și: Inflația de 10% rămâne „lipicioasă”. BNR poate frâna cererea, dar nu poate controla prețurile
În sectorul alimentar, scumpirile au fost resimțite mai ales la produsele de larg consum. Cafeaua a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri de preț, de aproape 24% într-un an, urmată de fructele proaspete, cu o majorare de peste 15%. De asemenea, ouăle și pâinea s-au scumpit cu aproximativ 10%, afectând direct bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, au existat și unele ieftiniri notabile: cartofii s-au ieftinit cu 11%, fasolea boabe și alte leguminoase cu peste 4%, iar produsele de morărit cu puțin peste 1%, însă aceste scăderi nu au compensat creșterile din restul categoriei.
La capitolul mărfuri nealimentare, energia electrică a dominat categoric topul scumpirilor, cu o creștere spectaculoasă de peste 60% într-un singur an. De asemenea, energia termică s-a scumpit cu aproape 19%, iar prețurile la detergenți și la tutun și țigări au crescut cu aproximativ 9%, respectiv 6,7%. În contrast, combustibilii au avut o evoluție relativ temperată, cu o majorare anuală de sub 4%, semn că presiunile din energie nu s-au reflectat în aceeași măsură în prețurile carburanților.
În sectorul serviciilor, scumpirile au fost printre cele mai accentuate din economie. Transportul feroviar a înregistrat o creștere anuală de peste 24%, iar transportul aerian de peste 18%. De asemenea, serviciile de igienă și cosmetică s-au scumpit cu aproape 18%, iar costurile pentru reparații auto și electronice au crescut cu aproape 15%. Cele mai mici creșteri de prețuri s-au consemnat în zona serviciilor de telefonie, cu puțin peste 2%, și la poștă și telecomunicații, cu aproximativ 3,3%.
Evoluția inflației a fost urmărită îndeaproape și de Banca Națională a României. Cele mai recente estimări ale Consiliului de Administrație al BNR, publicate în noiembrie 2025, indicau o inflație de 9,6% la finalul anului, foarte apropiată de nivelul efectiv raportat de INS. Această prognoză a reprezentat o revizuire semnificativă în creștere față de estimarea din august 2025, când banca centrală anticipa o rată a inflației de 8,8%, semn că presiunile inflaționiste au fost mai puternice decât se estima inițial.
La nivel european, situația României a fost una îngrijorătoare. Datele Eurostat arată că, în noiembrie 2025, România a avut cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, fiind urmată de Estonia și Croația. În contrast, cele mai mici rate ale inflației s-au înregistrat în Cipru, Franța și Italia, evidențiind diferențe majore între economiile europene.
În acest context, instituțiile financiare internaționale și băncile centrale consideră că stabilitatea prețurilor este atinsă atunci când inflația anuală se situează în jurul valorii de 2%, nivel mult sub cel înregistrat în România în 2025.