Inflația de 10% rămâne „lipicioasă”. BNR poate frâna cererea, dar nu poate controla prețurile

În noiembrie 2025, inflația anuală în România a rămas stabilă la 9,8%, după ce în octombrie atinsese un vârf de 9,9%. Aceasta reprezintă a doua lună consecutivă în care rata inflației se menține aproape de pragul de 10%, un nivel de patru ori mai mare decât media din zona euro. Stagnarea inflației semnalează o schimbare importantă a naturii acesteia: România nu mai se confruntă cu o inflație generată de cerere, ci cu una determinată de creșterea costurilor, asupra căreia Banca Națională (BNR) are putere limitată de intervenție, potrivit hotnews.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Marinescu, BNR: Istoria ne-a arătat că inflația este cea mai perfidă amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor

Inflația de 10% rămâne „lipicioasă”. BNR poate frâna cererea, dar nu poate controla prețurile

Banca Națională a României, condusă de Mugur Isărescu, poate influența doar cererea prin politica monetară – de exemplu, prin creșterea dobânzilor pentru a frâna creditarea și consumul – dar nu poate crește numărul de mecanici auto, conductori CFR sau medici. De asemenea, nu poate forța companiile să devină mai eficiente sau să reducă costurile interne, ceea ce face ca anumite segmente ale economiei să rămână „lipicioase” la inflație.

Prețurile serviciilor au crescut cu 10,99%, mult peste media generală a inflației. Această categorie include servicii de zi cu zi, nu doar de lux: biletele CFR au urcat cu 18,6%, igiena și serviciile cosmetice cu 17,9%, reparațiile auto cu 16,3%, transportul urban cu 13,4% și asistența medicală cu 13,3%. Creșterile vin atât din salarii mai mari, cât și din lipsa personalului calificat și scumpirea materialelor. BNR nu poate interveni direct aici – poate doar să reducă cererea, ceea ce însă nu rezolvă problema structurală a costurilor ridicate în serviciile publice și private.

Mărfurile nealimentare s-au scumpit în medie cu 10,73%, dar aici se ascunde un șoc uriaș la energia electrică, care a crescut cu 62,36% după eliminarea schemei de plafonare a prețurilor. Alte creșteri importante includ energia termică (+18,8%), cărțile și revistele (+10,2%), detergenții (+9,6%), medicamentele (+5,5%) și combustibilii (+6%). Aceste majorări sunt rezultatul deciziilor fiscale sau al problemelor din lanțurile globale de aprovizionare, nu al politicii monetare, astfel că BNR nu are pârghii directe pentru a le controla.

Alimentele s-au scumpit cu 7,64%, cu creșteri semnificative pentru fructe proaspete (+15,1%), cafea (+20,5%), produse zaharoase (+13,8%), lapte (+11,2%), citrice (+9,9%), ouă (+9,4%) și pâine (+9,8%). Scăderi au fost limitate și sezoniere, precum cartofii (-9,7%), legumele și conservele (-1,4%) sau fasolea (-2,4%). Problema este structurală: România importă masiv alimente, iar prețurile sunt extrem de sensibile la condițiile climatice, costurile logistice și transportul, precum și la taxe. În acest domeniu, BNR nu are instrumente directe de intervenție.

Conform prognozei BNR, rata inflației va începe să scadă treptat după șocurile de toamnă din 2025, generate de liberalizarea pieței energiei și creșterea impozitelor indirecte. În decembrie 2025, inflația ar urma să se situeze la 9,6%, dar niveluri ridicate vor persista până la mijlocul anului 2026. După ieșirea din baza de raportare a acestor șocuri, rata anuală a inflației ar urma să scadă semnificativ, cu aproximativ 5 puncte procentuale în trimestrul III 2026.

Pe termen mai lung, procesul de reducere a inflației va fi susținut de scăderea cererii și temperarea așteptărilor inflaționiste. Astfel, BNR estimează că inflația anuală va ajunge la 3,7% la sfârșitul anului 2026 și va reveni în intervalul țintei în primul trimestru din 2027, atingând circa 2,9% în trimestrul III 2027.