INS avertizează că toamna aduce o creştere a preţurilor în construcţii cu peste 20% DOCUMENT

Managerii români estimează, pentru perioada august – octombrie 2024, o creştere moderată a activităţii în construcţii, comerţul cu amănuntul şi servicii, precum şi o creştere a preţurilor în construcţii şi comerţul cu amănuntul, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În cadrul anchetei de conjunctură din luna august 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural +3%). Referitor la numărul de salariaţi, se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -2%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +10%).

Stabilitate în ceea ce priveşte salariaţii din construcţii

Potrivit estimărilor din luna august 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +8%) şi o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează creşterea acestora (sold conjunctural +21%).

Prețul pentru renovarea unui apartament cu două camere în 2024. Materialele de construcții s-au scumpit drastic

În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni o tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +13%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra o relativă stabilitate (sold conjunctural 0%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creşterea moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +6%). Managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +28%).

Conform estimărilor din luna august 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +7%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +1%). De asemenea, potrivit opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +11%).

Criza materialelor de construcții lovește România. Grindeanu: „Trebuie să venim cu soluţii să nu ajungem în blocaje”

Instituţia menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

INS, statistici defalcate pe domenii

Construcţii

Potrivit estimărilor din luna august 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni creştere moderată volumului producţiei (sold conjunctural +8%).

Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +5%).

În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +21%).

Comerţ cu amănuntul

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +13%).

Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra relativă stabilitate (sold conjunctural 0%).

Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +6%). Managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +28%).

Servicii

Conform estimărilor din luna august 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +7%).

Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +1%).

Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +11%).

INS: Numărul locurilor de muncă vacante, în trimestrul II 2024, a fost 34.500, în scădere cu 4.900 faţă de acelaşi trimestru al anului 2023. 21% din numărul total al locurilor de muncă vacante au fost în sectorul bugetar

Numărul locurilor de muncă vacante, în trimestrul II 2024, a fost 34.500, în scădere cu 4.900 faţă de acelaşi trimestru al anului 2023, arată datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (1,54%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,41%). Sectorul bugetar a însumat circa 21% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

”În trimestrul II 2024, numărul locurilor de muncă vacante a fost 34.500, în scădere cu 0,5 mii faţă de trimestrul anterior. Rata locurilor de muncă vacante estimată pentru trimestrul II 2024 a fost 0,67%, în scădere cu 0,02 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2023, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 4.900, iar rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,10 puncte procentuale”, arată datele INS.

Rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale

În trimestrul II 2024, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (1,54%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,41%), respectiv intermedieri financiare şi asigurări (1,24%). Aproape 24% din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au concentrat în industria prelucrătoare (8.200 locuri vacante), iar valoarea ratei a fost 0,75%.

Sectorul bugetar a însumat circa 21% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 3.300 locuri vacante s-au regăsit în administraţia publică, 3.200 locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, iar 0,9 mii locuri vacante în învăţământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în industria extractivă (0,17%), învăţământ (0,23%), respectiv alte activităţi de servicii (0,28%).

Cele mai puţine locuri de muncă vacante s-au regăsit în tranzacţii imobiliare, industria extractivă, respectiv în alte activităţi de servicii (0,1 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

Trimestrul II 2024 comparativ cu perioadele precedente

Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante au fost în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-0,29 puncte procentuale, respectiv -0,3 mii locuri vacante), respectiv în intermedieri financiare şi asigurări (-0,27 puncte procentuale, respectiv -0,2 mii locuri vacante).

La polul opus, în ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante, cele mai relevante creşteri s-au observat în administraţia publică (+0,11 puncte procentuale), agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,06 puncte procentuale), respectiv sănătate şi asistenţă socială şi activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+0,05 puncte procentuale pentru fiecare în parte).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai semnificative creşteri s-au regăsit în administraţia publică (+0,3 mii locuri vacante), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+0,2 mii locuri vacante).

Uşoară creştere a interesului pentru locuri de muncă în construcţii

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai importante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în intermedieri financiare şi asigurări (-0,36 puncte procentuale), urmate de tranzacţii imobiliare şi activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-0,35 puncte procentuale pentru fiecare în parte).

Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai relevante scăderi în industria prelucrătoare (-2.500 locuri vacante), respectiv în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-1.100 locuri vacante).

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai semnificative creşteri în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+0,43 puncte procentuale), construcţii (+0,14 puncte procentuale), respectiv în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,11 puncte procentuale). Cât priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai mari creşteri s-au regăsit în construcţii (+0,7 mii locuri vacante), sănătate şi asistenţă socială (+0,4 mii locuri vacante) şi în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+0,3 mii locuri vacante).

Rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupaţii

În trimestrul II 2024, cele mai mari valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (0,80%, respectiv 9.500 locuri vacante), respectiv de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (0,78%, respectiv 5.100 locuri vacante). Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au observat pentru ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,26%, respectiv 0,1 mii locuri vacante) şi de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,41%, respectiv 1,5 mii locuri vacante).

Trimestrul II 2024 comparativ cu perioadele precedente

Comparativ cu trimestrul precedent, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai relevante scăderi în rȃndul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (-0,07 puncte procentuale), respectiv de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3 şi funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (-0,03 puncte procentuale pentru fiecare în parte).

Relativ la numărul locurilor de muncă vacante, acesta a cunoscut diminuări mai semnificative în rȃndul ocupaţiilor de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8, respectiv de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (-0,2 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

La polul opus, numărul locurilor de muncă vacante a crescut doar în rȃndul ocupaţiilor elementare – grupa majoră 9 (+0,1 mii locuri vacante), iar rata locurilor de muncă vacante a înregistrat aceeaşi valoare ca în trimestrul precedent. Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cu excepţia ocupaţiilor de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (+0,01 puncte procentuale, respectiv +0,1 mii locuri vacante), cei doi indicatori au înregistrat exclusiv scăderi.

Astfel, în ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante, cele mai relevante diminuări s-au regăsit în rȃndul ocupaţiilor de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (-0,20 puncte procentuale), lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (-0,18 puncte procentuale), respectiv specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,17 puncte procentuale).

Relativ la numărul locurilor de muncă vacante, acesta a cunoscut cele mai semnificative scăderi în rȃndul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-1,9 mii locuri vacante), urmate de cele de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (-1.100 locuri vacante).