Previziune apocaliptică despre viitorul României. „Nu a mai arătat atât de rău de la marea criză financiară din 2008”

Previziune apocaliptică despre viitorul României. Declaraţiile oficialului BNR vin în contextul în care România a încheiat 2022 cu un deficit de cont curent de 26,5 miliarde euro, respectiv 8,9% din PIB, comparativ cu 17,4 miliarde euro în perioada ianuarie – decembrie 2021, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.

„Deşi deficitul trebuie redus treptat pentru a nu induce alte şocuri, în cifre absolute deficitul a crescut de la 11 miliarde de euro în 2020 la 26,5 miliarde de euro în 2022. Doar 52% din acest deficit este finanţat de fluxuri stabile non-generatoare de datorie, supranumite „sănătoase” cu un motiv, în scădere de la 90% în 2017. Iar intrările de capitaluri pe termen scurt nu sunt mereu pozitive, pentru că duc la aprecierea nesănătoasă a cursului”, susţine Cristian Popa într-o postare pe contul său de Facebook.

Citeşte şi: Ești român tânăr și ai nevoie de fonduri europene? Iată cât de simplu poți primi bani de la Guvern

Acum câteva săptămâni, şi Mugur Isărescu, guverna­torul BNR, a avertizat că deficitul de cont curent de aproape 10% din PIB este „măricel” şi impune aten­ţie, amintind de situaţia dificilă a României de după 2008. „Avem deficit de cont curent de aproape 10%, este maricel. Cand ajungi la 10% cu deficitul de cont curent trebuie sa ciulesti urechile cu mare atentie. Am mai avut in 2008 o asemenea situatie. Deocamdata deficitul de cont curent este bine finantat in principal cu fluxuri negeneratoare de datorie, participatii de capital, investitii straine directe si absorbtia de fonduri europene. Avem o problema de fond, deficitul structural fiind mare”, a spus Migur Isărescu.

Previziune apocaliptică despre viitorul României

Contul curent reflectă relaţia economiei României cu exteriorul, incluzând intrările şi ieşirile de bunuri şi servicii, de venituri şi transferuri curente, iar până în 2008 deficitul de cont curent mare a fost una dintre cele mai importante vulnerabilităţi ale României (penalizată de pieţele externe şi de agenţiile de rating) în condiţiile în care a trecut şi de 13% din PIB. Ulterior, în anii de criză de după 2008, România a fost nevoită să strângă cureaua, deficitul de cont curent ajustându-se puternic şi trecând de la niveluri de peste 10% din PIB în perioada de boom la sub 1% din PIB în 2014.

Citeşte şi: Pilonul II de pensii, record istoric, pentru prima dată de la înființare. A fost depășit pragul de 100 de miliarde de lei

“Atunci când cursul se apreciază este perceput de populaţie ca o evoluţie pozitivă, însă când la nivel fundamental ai deficit atât de mare, bineînţeles că nu este neapărat de lăudat evoluţia, devine o preocupare şi cere atenţie sporită. Ideea conform căreia cursul este fix nu este corectă. În plus, aprecierea nu contribuie la rezolvarea problemei, mai degrabă contrariul, o intensifică, importurile devenind mai ieftine şi exporturile mai scumpe. Deci… atenţie la neatenţie”, a concluzionat Cristian Popa.