Scandalos! Leguma pe care fermierii o vând cu 0,7 lei/kg, iar în supermarketuri ajunge la 8 lei/kg

Castraveții se vând aproape gratis la fermă și ajung la tarife astronomice în supermarketuri. Producătorii reclamă că primesc prețuri derizorii, în timp ce produsele lor sunt comercializate la prețuri mult mai mari în rețelele de retail modern. Între fermă și raftul magazinelor apar intermediarii, dar și costuri de transport, depozitare, sortare, poziționare la raft și, în final, comercializare cu TVA de 5%, scrie agrointel.ro.

Sursa citată notează că o postare a unei familii de legumicultori din Matca, județul Galați, a stârnit revolta multor mici fermieri. Soții Pohrib, cultivatori de legume, au arătat că ei vând castraveții în piața din comună cu numai 1 leu pe kilogram, iar un kilogram de castraveți de același tip se comercializează într-un mare lanț de retail cu 7 lei pe kilogram.

Cât au ajuns să coste cireșele românești. Diferențele între piețe și supermarketuri sunt imense

Reacțiile nu au întârziat să apară. Unii producători au spus că sunt norocoși dacă primesc un leu pe kilogramul de castraveți, prețul la ei în zonă fiind de 70-80 de bani, în timp ce alții spun că au ales să nu vândă la angro, ci să meargă direct la piață la oraș unde dau castraveții cu 2,5 lei pe kilogram.

Bucureşti: 8 lei kg de castraveţi în supermarketuri

La București, kilogramul de castraveți este 8 lei pe kilogram, a spus altcineva, în timp ce altă persoană a susținut că marile lanțuri de retail nu oferă aceeași calitate cum este cea din fermă: ”Problema e, că nu am văzut niciodată, în niciunul din marile magazine, marfă românească de calitate! Țin intentionat (probabil) marfa românească cea mai proastă, doar pt a face antireclamă și automat să se vândă cea care arată mai bine! La ce castraveți frumoși sunt la Matca (cu mici excepții), cei din poze par de acum 100 de ani în urmă!”.

Cumpărătorii care au văzut postarea au comentat că fermierii nu ar trebui să se plângă cât timp aleg să vândă vrac și nu cu kilogramul, pe alese, așa cum vrea clientul: ”Lasă că tu vinzi cu tonele, noi cumpărăm cu kilogramul. Nu sunt de acord cu diferența de preț, dar nu e vina mea. Vinde la kil și vin și iau”.

O familie de legumicultori din Galați a stârnit un val de revoltă printre fermieri, după ce a spus că vinde castraveți cu 1 leu/kg, care ajung apoi în retail cu 8 lei/kg. Un fermier a spus că e norocos la 1 leu, pentru că lui i se oferă 70 de bani/kg.

Ministerul Agriculturii vine cu o veste bună pentru români. Legea care împiedică supermarketurile să crească artificial prețul produselor românești e aproape gata

Postarea a stârnit rapid revoltă printre ceilalți mici fermieri, unul dintre aceștia transmițându-le celor din Galați că se pot considera norocoși cu leul primit pentru un kilogram de castraveți, din moment ce lui supermarketurile nu-i oferă mai mult de 0,7 lei/kg.

”Lasă, că tu vinzi cu tonele”
Mai mult, supermarketurile din București vând și cu 8 lei kilogramul de castraveți, deci și de peste 10 ori mai scump decât i s-a dat lui.

Interesantă este și reacția românilor, care au luat partea multinaționalelor și au dat vina tot pe fermieri. ”Lasă, că tu vinzi cu tonele, noi cumpărăm cu kilogramul. Nu sunt de acord cu diferența de preț, dar nu e vina mea. Vinde la kil și vin și iau”, a transmis un comentator.
Asociaţiile de comercianţi spun că un studiu de impact înaintea oricărei decizii privind o nouă plafonare extinsă la toate produsele româneşti este absolut necesară pentru a înţelege corect implicaţiile în funcţionarea pieţei agroalimentare din Romania

Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) şi Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) precizează că un studiu de impact înainte de luarea oricărei decizii privind o nouă plafonare extinsă la toate produsele româneşti este absolut necesară pentru a înţelege corect implicaţiile în funcţionarea pieţei agroalimentare din România. Anunţul asociaţiilor vine după ce Ministerul Agriculturii a comunicat în spaţiul public despre intenţia de a opera o a şasea plafonare, mult mai extinsă faţă de toate celelalte, şi care sa privească toate produsele româneşti.

”În zece luni au fost adoptate cinci măsuri de plafonare, se pregăteşte a şasea care le şi întrece. Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) şi Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) apreciază că în contextul în care ministerul Agriculturii a comunicat în spaţiul public despre intenţia de a opera o a şasea plafonare –  mult mai extinsă faţă de toate celelalte şi care sa privească toate produsele româneşti –  devine critică necesitatea unui studiu de impact”, arată asociaţiile într-un comunicat.

Realizarea unui studiu este practic singura modalitate de a obţine informaţii şi evaluări clare, pentru toţi operatorii economici din sectorul agro-alimentar, despre implicaţiile pe care o astfel de decizie le poate avea, atât pe termen scurt dar şi în contextul pieţei concurenţiale comune.

Astfel ar trebui să fi exprimate clar oportunităţile, riscurile şi responsabilităţile plafonărilor succesive pentru a nu intra cu toţii într-o aventură cu final extrem de incert.

La această oră, nu există niciun fel de evaluare sau aproximare asupra efectelor concrete în piaţă pentru consumatori, fermieri, producători sau retaileri şi nici obiectivul pe care astfel de măsură l-ar putea urmări, subliniază asociaţiile.

”Sperăm că domnul ministru va reuşi să găsească un moment în care se va opri din elanul zelos al plafonărilor îşi va putea face o imagine de ansamblu şi va încerca sa aibă un dialog real cu toţi participanţii la lanţul agro-alimentar din România. Astfel şi-ar putea asigura un răgaz pentru a înţelege cu adevărat nivelul de îngrijorare şi de incertitudine privind echilibrul sectorului agro-alimentar din ţară. Aşteptăm şi de la domnul Ministru de Finanţe un input în această situaţie, care în opinia noastră necesită o abordare decizională integrate”, menţionează cele două asociaţii.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunţat în urmă cu o săptămână că noua Ordonanţă privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază va fi finalizată în două săptămâni şi vor fi incluse toate alimentele produse în România. El a menţionat că îşi doreşte ca toate produse româneşti, care sunt procesate cu materie primă din România, să aibă o plafonare de adaos comercial de maximum 20%.

Consiliul Concurenţei lucrează la o variantă simplificată a Monitorului Preţurilor, a declarat, sâmbătă, preşedintele Bogdan Chiriţoiu. Autoritatea de concurenţă va lansa o pagină separată în Monitorul Preţurilor cu produsele de bază ale căror preţuri au fost plafonate de Guvern, pentru a le fi mai uşor consumatorilor să se informeze, să ştie unde le găsesc la un preţ mai bun.