STUDIU România, afectată puternic de criza economică în 2022. Românii au cheltuit mai puţin pe mâncare şi au economisit mai puţin

Studiul realizat de specialiştii faimoasei companii financiare a căutat să determine dacă şi în ce fel s-au schimbat obiceiurile de consum ale românilor în contextul crizei economice globale, care a fost resimţită şi în România, unde inflaţia a crescut galopant.

Contextul evenimentelor politice şi economice care au marcat anul 2022, respectiv creşterea preţurilor la energie şi combustibili, determinată de războiul ruso-ucrainean, care s-a suprapus peste efectele economice ale anului pandemic (2020) şi încetinirea ritmului de creştere economică faţă de anii anteriori (2022 faţă de 2021) ar fi putut determina modificări parţiale sau totale, fie pe segmente specifice de consum, produse şi servicii, fie în general, acesta fiind obiectul cercetării companiei de consultanţă.

„Îngrijorările şi presiunile cauzate de pandemie au fost înlocuite în 2022 cu cele legate de războiul din Ucraina, ceea ce, inevitabil, a afectat comportamentul consumatorilor. Am văzut mai multe schimbări, între care: limitarea unor cheltuieli – precum cele alocate divertismentului, reducerea sumelor economisite şi a investiţiilor sau a celor dedicate educaţiei şi pregătirii profesionale”, a spus Georgiana Iancu, Partener, coordonator al practicii de Impozite indirecte şi liderul sectorului de Retail şi Produse de Consum, EY România.

Citeşte şi: Varujan Vosganian, scenariu de groază: „Bugetul pe anul 2023 scade pensiile, pe ansamblul lor, cu 7 miliarde de lei”

Potrivit rezultatelor sondajului, respondenţii au indicat cele mai mari sume, între 500 şi 1.000 de lei, ca fiind alocate cheltuielilor pentru produse alimentare (74% dintre aceştia, faţă de 80% în 2021), economii şi investiţii (59%, faţă de 68% în 2021), educaţie şi formare – 27% (faţă de 34% în 2021).

Primele trei preferinţe au fost urmate de cheltuieli pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 25%, aproape la egalitate cu divertisment şi relaxare – 24%. Pentru igienă şi îngrijire personală, sume de acest nivel vor fi cheltuite de numai 14% dintre respondenţi, iar pentru sport, doar 12% vor cheltui peste 100 de euro lunar în următoarea jumătate de an.

Dintre aspectele care produc un efect asupra procesului de cumpărare, pe primul loc a fost menţionată creşterea galopantă a preţurilor – 22%, urmată de creşterea preţurilor la energie electrică şi gaz – 19% şi stagnarea salariilor şi creşterea inflaţiei – 18%.

O mare parte dintre respondenţi spun că pentru a-şi calibra consumul se informează din media sau din declaraţiile decidenţilor – politicieni sau autorităţi, care pot denatura uneori realitatea economică.

Citeşte şi: Vin bani pentru România! Ministrul Dezvoltării a semnat 58 de noi contracte finanțate prin PNRR

Salariile, de exemplu, potrivit datelor INS au crescut, în primele nouă luni din acest an cu circa 12%, dar, pentru că preţurile au crescut, părerea generală este aceea că au stagnat.

Urmează, în ordine, ca factori îngrijorători, creşterea costului produselor alimentare şi a produselor de uz casnic esenţiale – 18%, instabilitatea economică a ţării – 11%, fluctuaţia pieţelor (europeană/ globală) din cauza războiului din Ucraina – 11%.

Conform sondajului, la întrebarea „ce schimbări observaţi în comportamentul dvs. de consum?”, 27% au declarat că gătesc mai mult acasă, iar 22% că petrec mai mult timp acasă. Confortul pe care îl oferă platformele şi magazinele online este bine valorificat, astfel că 20% dintre cei chestionaţi cumpără mai multe produse prin intermediul platformelor online şi doar 14% spun că merg fizic în magazine.

Proporţia dintre cele două segmente de comerţ pare întrucâtva echilibrată, dar tendinţa de creştere a e-commerce-lui este evidentă şi fără întoarcere la comerţul clasic sută la sută.

Unii dintre respondenţi au declarat că folosesc mai mult transportul în comun sau bicicleta – 19%, alţii folosesc alternative sustenabile pentru produsele pe care le cumpărau în trecut – 18%, iar unii chiar spun că achiziţionează produse pe baza impactului pe care îl au asupra mediului – 18%. Pe de altă parte, sunt şi persoane care încearcă să folosească cât mai puţin maşina şi zboară mai puţin cu avionul – 16% sau, pur şi simplu, sunt preocupaţi, la modul general, de reducerea emisiilor de carbon – 14% – şi fac eforturi în acest sens.

Citeşte şi: Șeful Raiffeisen, mesaj neașteptat pentru români, legat de intrarea României în Schengen: „Banca trece prin momente teribile”