Topul țărilor europene cu cele mai îndatorate companii. De ce Luxemburg conduce detașat și Franța este marea excepție

Datele publicate de Eurostat arată că nivelul de îndatorare al companiilor diferă considerabil între statele membre ale Uniunii Europene, iar șapte țări depășesc pragul de avertizare de 85% din PIB stabilit de Comisia Europeană în cadrul procedurii de monitorizare a dezechilibrelor macroeconomice. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că aceste cifre trebuie interpretate cu prudență, deoarece în multe cazuri ele reflectă rolul unor state ca centre financiare internaționale și nu dificultăți financiare reale ale companiilor care activează în economiile respective, potrivit euronews.ro.

Te-ar mai putea interesa și: România susține un fond european de până la 80 de miliarde de euro pentru dezvoltarea companiilor tech

Topul țărilor europene cu cele mai îndatorate companii. De ce Luxemburg conduce detașat și Franța este marea excepție

Indicatorul utilizat de Eurostat măsoară raportul dintre datoria companiilor nefinanciare și produsul intern brut al fiecărei țări. În calcul sunt incluse creditele bancare și obligațiunile corporative, fiind excluse instituțiile financiare, precum băncile și companiile de asigurări. De asemenea, împrumuturile dintre firme aflate în aceeași țară sunt eliminate pentru a evita dubla înregistrare. La sfârșitul anului 2025, datoria companiilor reprezenta, în medie, 70,1% din PIB la nivelul Uniunii Europene și 71,6% din PIB în zona euro, valori aflate aproape de cele mai scăzute niveluri din ultimele două decenii, pe fondul creșterii economice și al majorării PIB-ului nominal.

Pragul de 85% din PIB nu reprezintă o limită care declanșează automat sancțiuni, ci un indicator folosit de Comisia Europeană pentru a identifica eventuale vulnerabilități macroeconomice. Atunci când acest nivel este depășit, autoritățile europene analizează dacă gradul ridicat de îndatorare reflectă probleme reale ale economiei sau este influențat de factori statistici și de structurile de finanțare ale companiilor multinaționale.

În clasamentul statelor cu cele mai ridicate datorii corporative, Luxemburg ocupă primul loc, cu un nivel de 251,1% din PIB, de peste două ori și jumătate mai mare decât economia țării. Totuși, banca centrală luxemburgheză explică faptul că acest rezultat este determinat de prezența a mii de holdinguri și companii de finanțare deținute de grupuri internaționale, ale căror datorii sunt compensate în mare parte de active financiare. Astfel, indicatorul reflectă în primul rând statutul Luxemburgului de centru global al finanțării corporative și nu gradul de îndatorare al companiilor locale.

Pe locul al doilea se află Danemarca, cu 115,4% din PIB, unde nivelul ridicat al datoriei este considerat unul real. Marile companii daneze, precum Novo Nordisk, DSV, Carlsberg și Ørsted, s-au finanțat masiv prin emisiuni de obligațiuni pe piețele internaționale, iar împrumuturile prin obligațiuni corporative s-au triplat în ultimii cinci ani. Majoritatea acestor datorii sunt deținute de investitori străini și reflectă extinderea globală a companiilor daneze.

Suedia, cu 108,6% din PIB, ocupă poziția a treia și reprezintă unul dintre puținele cazuri în care gradul ridicat de îndatorare provine în principal din activitatea companiilor locale. O mare parte a datoriilor este concentrată în sectorul imobiliar comercial, unde firmele s-au împrumutat masiv în perioada dobânzilor foarte reduse. După majorarea ratelor dobânzilor începută în 2022, acest sector a devenit una dintre principalele vulnerabilități financiare ale economiei suedeze.

Pe următoarele poziții se află Cipru (107,3% din PIB) și Țările de Jos (106,3% din PIB), două state în care nivelul ridicat al datoriei este explicat în mare măsură de prezența companiilor multinaționale și a entităților cu scop special utilizate pentru administrarea investițiilor internaționale. În Cipru, peste 80% din investițiile transfrontaliere sunt realizate prin astfel de vehicule financiare, iar în Olanda aproximativ 60% din datoria companiilor aparține grupurilor multinaționale și reprezintă finanțări interne între firme ale aceluiași grup.

Franța, clasată pe locul al șaselea, cu 91,6% din PIB, este considerată un caz aparte. Spre deosebire de celelalte state aflate în partea superioară a clasamentului, nivelul ridicat al datoriei companiilor franceze este apreciat de Banca Franței drept o vulnerabilitate economică reală și nu doar o consecință a particularităților statistice. Companiile franceze sunt cele mai îndatorate dintre marile economii ale zonei euro, iar costurile cu plata dobânzilor sunt mai ridicate decât în multe alte state europene.

Clasamentul este completat de Belgia, cu 90,6% din PIB, unde gradul ridicat al datoriei este influențat de activitatea grupurilor multinaționale care utilizează societăți de finanțare înregistrate în această țară. Banca Națională a Belgiei estimează că, după eliminarea acestor operațiuni financiare interne, nivelul real al datoriei companiilor belgiene scade semnificativ.

La polul opus se află Italia și Grecia, care, în ciuda faptului că înregistrează cele mai ridicate niveluri ale datoriei publice din Uniunea Europeană – 146% din PIB în Grecia și 137% în Italia –, au unele dintre cele mai reduse niveluri ale datoriei corporative. În Grecia, datoria companiilor reprezintă 58,6% din PIB, iar în Italia 55,1%, ambele valori fiind sub media Uniunii Europene. Acest lucru arată că, în aceste state, povara datoriei este concentrată în sectorul public și nu în mediul privat.