Ucraina ar fi pierdut 1,2 miliarde de dolari în 2024 din cauza fraudelor, risipei și gestionării defectuoase a achizițiilor militare (NYT)

Ucraina nu ar fi primit întotdeauna echipamentele și muniția pentru care statul plătise, în timp ce avertismentele privind furnizorii ar fi fost ignorate, iar contractele ar fi continuat să fie atribuite unor companii cu probleme, potrivit documentelor analizate de publicația americană.

Ucraina continuă să depindă de resurse financiare și militare considerabile pentru susținerea războiului împotriva Rusiei și eficiența cheltuielilor pentru apărare reprezintă o problemă strategică pentru Kiev.

Potrivit documentelor analizate de The New York Times, șapte dintre primii zece contractori militari ai Ucrainei au primit noi contracte, deși asupra acestora existau anchete penale pentru fraudă, probleme privind executarea unor contracte anterioare sau chiar situații în care directori ai companiilor fuseseră arestați pentru corupție.

Auditorii au identificat 18 companii care au semnat noi contracte după ce nu își respectaseră obligațiile asumate prin acorduri precedente. Șase dintre aceste companii nu ar fi reușit să finalizeze nici măcar un singur contract.

Alte aproximativ 126 de milioane de dolari ar fi fost pierdute ca urmare a ignorării unor oferte mai ieftine și a achiziționării armamentului la prețuri mai mari. Auditorii au identificat, de asemenea, contracte atribuite fără justificarea juridică necesară.

Separat, companii implicate într-o tranzacție eșuată își dispută responsabilitatea pentru cel puțin 100 de milioane de dolari plătiți în avans.

Auditurile analizate de The New York Times acoperă anii 2024 și 2025. Documentele sunt clasificate și nu fuseseră până acum supuse unei examinări publice, potrivit investigației.

233.000 de proiectile de mortier, inutilizabile

Unul dintre cele mai grave cazuri prezentate de The New York Times este cel al fabricii de stat Pavlohrad Chemical Plant și al directorului acesteia, Leonid Shyman.

În 2024, militarii ucraineni au început să raporteze probleme la muniția de mortier furnizată de fabrică. Unele proiectile nu funcționau corespunzător, iar altele cădeau fără să explodeze.

Ulterior, poliția l-a arestat pe Shyman, care a fost acuzat într-un dosar de fraudă evaluat la aproximativ 68 de milioane de dolari. Suma reprezenta costurile estimate pentru verificarea și înlocuirea muniției cu probleme.

Potrivit documentelor judiciare citate în investigație, compania ar fi furnizat armatei ucrainene 233.000 de proiectile de mortier inutilizabile, multe dintre acestea având probleme la focoase sau la încărcătura propulsoare.

Auditorii au constatat că fabrica afirmase inițial că nu avea capacitatea de a îndeplini comanda, după care și-ar fi modificat evaluarea privind propriile capacități de producție. Potrivit auditului, nu existau dovezi că autoritățile ar fi verificat dacă furnizorul putea într-adevăr să execute contractul.

În pofida problemelor constatate la muniția de mortier, compania a primit ulterior noi comenzi. Printre acestea s-ar fi numărat și un contract pentru furnizarea aproape integrală a proiectilelor de artilerie de 122 mm necesare armatei ucrainene în 2025.

Shyman a fost condamnat luna trecută la cinci ani de închisoare într-un dosar separat, referitor la o schemă de vânzare a explozibililor la prețuri supraevaluate. El intenționează să conteste condamnarea și susține că este nevinovat în dosarul privind muniția de mortier.

O achiziție de rachete ar fi costat Ucraina cu 130 de milioane de dolari mai mult

Investigația The New York Times prezintă și cazul unei achiziții de rachete de artilerie derulate în 2024.

Trei companii au depus oferte pentru același tip de rachetă, produsă de aceeași fabrică din Turcia. Prețurile ofertate au fost de aproximativ 4.200, 4.600 și 5.100 de dolari pe unitate.

Producătorul turc Leonid Shyman a depus oferta cu cel mai mic preț. Contractul a revenit însă ofertantului care a cerut prețul cel mai ridicat, o subsidiară a grupului ceh Czechoslovak Group, care urma să acționeze ca intermediar.

Auditorii au afirmat că nu au identificat o justificare pentru această decizie. Pe baza ofertelor descrise în documentele de audit, calculele The New York Times indică faptul că alegerea ar fi majorat factura plătită de Ucraina cu aproximativ 130 de milioane de dolari.

Czechoslovak Group nu este acuzat în audit că ar fi comis vreo ilegalitate. Un reprezentant al companiei a declarat că grupul nu avea acces la ofertele comerciale ale concurenților și că întrebările referitoare la procesul de atribuire ar trebui adresate autorităților ucrainene.

Problemele din achizițiile militare au devenit o vulnerabilitate politică

Disfuncționalitățile din sistemul de achiziții pentru apărare au devenit și o problemă politică pentru Kiev.

Fostul ministru al Apărării Mihailo Fedorov a încercat să reformeze mecanismul de achiziții și a declarat după înlăturarea sa că există „multă corupție”. Zelenski a susținut că demiterea lui Fedorov a avut legătură cu conflictele acestuia cu liderii militari.

Investigația The New York Times menționează și un caz care a ajuns în apropierea cercului prezidențial. Publicația precizează însă că Volodimir Zelenski nu a fost implicat în presupusele fapte și că președintele ucrainean a declarat că sprijină investigațiile anticorupție.

Cazurile prezentate de audituri indică probleme care depășesc însă situațiile individuale, potrivit The New York Times: atribuirea unor noi contracte unor furnizori cu antecedente problematice, plata unor prețuri mai mari decât cele din ofertele concurente și lipsa unor verificări suficiente înainte de semnarea contractelor.

Pentru Ucraina, aceste deficiențe au o importanță deosebită, deoarece o parte semnificativă a resurselor publice este direcționată către apărare, într-un moment în care armata are nevoie de cantități mari de muniție și echipamente pentru războiul cu Rusia.

Pierderile estimate de aproximativ 1,2 miliarde de dolari pentru 2024 reprezintă, potrivit documentelor analizate de The New York Times, suma asociată de auditori fraudei, risipei și administrării defectuoase din sistemul de achiziții pentru apărare.

Citește și: Zelenski l-a demis pe ministrul Apărării, Mihailo Fedorov, după numai șase luni de mandat