Acordul cu FMI ne-a salvat sau a adancit criza? Oamenii de afaceri ridica 10 semne de intrebare

FMI nu ne-a scos din recesiune

Reprezentantii oamenilor de afaceri afirma ca FMI si-a dovedit incompetenta. Romania si Grecia au ramas singurele tari europene care nu au iesit din recesiune.

„FMI nu a scos Romania din recesiune, macar sa nu faca eforturi sa o bage mai rau”, a declarat, marti, Cristian Parvan, secretar general al AOAR.

Romania ar urma sa inregistreze in acest an un avans economic de 1,5% si de 4,5% in 2012, conform estimarilor FMI. „Estimari hazardate, la fel ca si cele facute in 2009, tot de catre FMI, care afirmau ca in 2011 vom inregistra cea mai mare crestere economica din UE. Cu ce ne-am ales ? Cu un pacient mort, dupa o operatie reusita”, a mai spus omul de afaceri.

Parvan estimeaza ca in cel mai bun caz, Romania va inregistra in acest an o stagnare economica.

Statul s-a inglodat in datorii

Constantin Bostina, vicepresedintele AOAR, considera ca acordul cu FMI nu a facut altceva decat sa inglodeasca statul in datorii. „Daca privim lucrurile asupra felului in care s-a conceput si derulat acordul cu FMI, care s-a definit ca o centura de siguranta, am constatat ca a fost o galeata din care s-a consumat absolut anarhic pentru mentinerea salariilor si a pensiilor. Nici pe departe pentru solvabilitatea externa a tarii si nu pentru a incuraja activitatile productive”, afirma Bostina.

Omul de afaceri se intreaba de ce avem nevoie de un acord preventiv de 5 miliarde de euro, in conditiile in care rezerva valutara a Romaniei a crescut cu 4 miliarde euro din ianuarie 2010.

„Ce tara este asta in care apelezi la un acord cu FMI, in conditiile in care Rezerva Nationala creste? Atunci pentru ce facem imprumuturi cu FMI?”, se intreaba Bostina.

Florin Pogonaru, presedintele AOAR, spune, la randul sau, ca acordul cu FMI a dus la „indatorarea tarii pentru viitor, prin cheltuirea rezervei Bancii Nationale pentru plata de salarii si pensii”.

Lozinca cu apararea leului, o ipocrizie

Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri, considera ca acordul cu FMI nu a facut altceva decat sa asigure protejarea investitiilor straine din Romania.

„Acordul cu FMI a dus la pierderea din credibilitate a Guvernului si Bancii Nationale a Romaniei (BNR) prin faptul ca acea lozinca ca banii de la FMI sunt destinati apararii leului s-a dovedit ca este o ipocrizie, prin cheltuirea acestor rezerve „, afirma Pogonaru.

El se intreaba de ce Guvernul si BNR nu au lasat leul liber, precum au facut polonezii cu zlotul. Chiar daca pe termen scurt zlotul s-a depreciat, acum cotatia acestuia este mai buna decat a leului.

Presiunile FMI au sufocat mediul de afaceri

Masurile de austeritate impuse de FMI au accentuat recesiunea din Romania. Majorarea TVA, cresterea celorlalte taxe si stoparea investitiilor au creat dezechilivre majore in economie.

„Acest acord a incercat sa repare in sectorul public unele dezechilibre substantiale, dar pentru mediul de afaceri a adus la crestere de TVA, arierate masive, si la distrugerea lanturilor de creare a valorii, in cazul IMM-urilor „, afirma Pogonaru.

Oamenii de afaceri solicita revenirea la TVA-ul de 19% si scaderea contributiilor de asigurari sociale. „Munca este taxata aberant in Romania. Nu cumva colectarea ar creste daca s-ar reduce constributiile sociale? Prin reducerea CAS, forta de munca romaneasca ar deveni mai atractiva pentru investitorii straini”, considera presedintele AOAR.

Arieratele au crescut in loc sa scada

Oamenii de afaceri reclama si faptul ca, desi au constituit o conditie in acordul stand-by, problema arieratelor, adica a datoriilor statului catre mediul privat, nu a fost inca rezolvata.

„FMI a inchis ochii de fiecare data, in acest doi ani”, spune Cristian Parvan. „De ce am avea incredere ca noul acord se va derula in alte conditii? Pana la urma, Fondul vrea sa isi recupereze banii de aici, nu il intereseaza in ce conditii”, afirma omul de afaceri.

AOAR cere Guvernului un calendar clar privind plata arieratelor in 2011.

Privatizarile, intre interesele FMI si interesul national

AOAR avertizeaza ca planurile FMI privind restructurarea si privatizarea companiilor de stat, in special a celor din sectorul energetic, pot afecta interesul national. La fel ca in cazul Petrom, am putea ajunge in situatia de a vinde detineri strategice, fara sa privim in viitor.

„Avem nevoie de o dezbatere publica, sa stim ce se va face in privinta privatizarilor. Faptul ca altii ne impun si nu suntem in stare sa ne conducem singuri este un lucru nociv. Dati-ne voie sa nu mai cadem in diverse curse si sa ne trezim ca Romgaz si CEC sunt vandute”, afirma Florin Pogonaru.

Investitiile statului au fost stopate?

AOAR considera ca influenta FMI a facut ca Guvernul sa stopeze investitiile, in tentativa de a respecta tintele de deficit bugetar.

„Dezvoltarea economica se realizeaza prin investitii. Mai ales in vremuri de recesiune, cand cererea este slaba, statul trebuie sa vina si sa investeasca masiv in lucrari cu impact pe orizontala in economie”, a declarat Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei.

„Americanii au investit masiv, polonezii au facut la fel. Noi ce am facut? Am oprit tot, mai putin afacerile clientelare. In rest, am construit 10 kilometri de autostrada”, a adaugat acesta.

Oamenii de afaceri critica Guvernul pentru faptul ca nu este preocupat de reindustrializarea Romaniei. „La modul general, am devenit producatori in lohn industrial”, spune Parvan.

Guvernul a mimat reformele in sectorul bugetar

Oamenii de Afaceri considera ca nici macar reforma administratiei publice nu a fost realizata. Autoritatile s-au laudat cu disponibilizari masive de personal, dar acestea au vizat doar posturile neocupate.

„Erau cateva zeci de mii de posturi bugetate, dar neocupate, astfel ca Guvernul n-a facut altceva decat sa le elimine din schema. S-a facut reforma pe hartie”, afirma oficialii AOAR. In rest, reforma sectorului bugetar s-a concretizat intr-o scadere de salarii de 25% si o comasare a unor institutii in cadrul unor structuri devenite si mai birocratice.

„Dupa ce am redus cu 25%, crestem cu 15% uniform? Am intelege daca in sectorul public ar trebui sa fie motivata o anume categorie de functionari publici. Ori in sectorul public era totul eficient si a fost nevoie de o reducere temporara si apoi crestem uniform pentru ca este un sector eficient?”, se intreaba Florin Pogonaru.

El ridica si problema managementului firmelor de stat. „Poti sa aduci si mama FMI, daca tu vei continua sa numesti directorii pe criterii politice si oamenii nu vor fi judecati in baza a ceea ce realizeaza, degeaba”, a mai spus acesta.

Ce cauta FMI in stabilirea preturilor energiei?

FMI a cerut liberalizarea preturilor la energie, in baza unui plan ce ar urma sa fie aplicat treptat intre 2013-2015. Oamenii de afaceri afirma ca solicitarea ar putea aduce in faliment economia.

„Ce legatura are FMI cu pretul gazelor?”, se intreaba Parvan. „Este o imixtiune. Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) arata ca Romania are un grad de deschidere suficient. Liberalizarea va duce, in lipsa altor tipuri de productie, la anularea totala a unor industrii precum chimia, metalurgia, ingrasamintele „, afirma omul de afaceri.

De ce nu un acord de esalonare a datoriei pe 6-7 ani?

Oamenii de afaceri se intreaba, dincolo de cele de mai sus, de ce noul acord nu a fost negociat pe o perioada mai mare de timp, in conditiile in care FMI afirma ca are incredere ca Romania va reprezenta un succes economic.

„Daca FMI doreste sa ajute Romania sa iasa din recesiune, cred ca autoritatile romane impreuna cu FMI, CE si Banca Mondiala ar trebui sa puna problema reesalonarii actualei datorii pe o perioada de gratie de cel putin 6-7 ani. Timp in care resursele sa fie pentru investitii si nu pentru rambursarea datoriilor. Sa platim numai dobanzile, ceea ce ar fi o povara mai redusa”, spune Constantin Bostina, vicepresedinte AOAR.

Jeffrey Franks a facut bilantul vizitei in Romania

Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, a sustinut marti, la finalul vizitei, o conferinta de presa. El a prezentat un bilant al discutiilor cu autoritatile romane, facand publice mai multe idei, printre care:

– Guvernul va alege companiile de stat pe care le privatizeaza, inchide sau pastreaza

– Decizia de a nu accesa ultima transa din acord apartine Romaniei

– Romania va putea reduce taxele daca va colecta mai bine veniturile bugetare

– Scaderea arieratelor este prioritatea noului acord