Analisti: BNR nu ajuta nici leul si nici economia prin mentinerea nivelului dobanzii cheie

Dobanda cheie este bonificatia oferita de banca centrala bancilor comerciale pentru depozitele deschise la BNR.

Bancile centrale din strainatate au scazut masiv dobanzile cheie, in ideea de a da posibilitatea institutiilor financiare sa crediteze la costuri cat mai mici companiile, intr-o perioada in care majoritatea economiilor de la nivel global sunt afectate de criza.

In sedinta politica monetara de marti, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a pastrat insa nivelul dobanzii cheie, precum si pe cel al rezervelor minime obligatorii.

In opinia lui Nicolae Alexandru Chidesciuc, economistul sef al ING Bank Romania, decizia BNR privind mentinerea ratei dobanzii cheie si a nivelului rezervelor minime obligatorii nu a fost una suprinzatoare, aceasta fiind de altfel anticipata in zilele anterioare de analistii bancari.

„Motivul pentru care banca centrala nu a diminuat rezervele minime a fost in special protejarea leului de depreciere, deoarece cresterea volumului de lei in piata ar fi condus la scaderea dobanzilor de pe piata interbancara si implicit la o depreciere mai accentuata a monedei nationale”, a mentionat pentru DailyBusiness.ro Chidesciuc.

La randul sau, Lucian Anghel, economistul sef al Bancii Comerciale Romane (BCR), a declarat pentru NewsIn ca „investitorii internationali nu ar fi privit cu ochi buni o reducere a dobanzii”, ceea ce ar fi condus la deprecierea leului.

In ceea ce priveste influenta pe care decizia BNR o va avea asupra dobanzilor bancare, Chidesciuc a mentionat ca oricum, aceasta are in prezent un rol destul de limitat, astfel ca influenteaza prea putin dobanzile de la nivelul bancilor comerciale.

„Cu toate acestea, daca banca centrala ar fi scazut dobanda cheie, in conditiile in care ar fi pastrat si marja de +4 puncte procentuale, in functie de care se calculeaza dobanda pentru facilitatea de credit Lombard (dobanda facilitatii de credit fiind calculata ca suma dintre dobanda cheie si marja), atunci bancile ar fi putut avea acces la imprumuturi mai ieftine de la banca centrala”, a mai spus Chidesciuc de la ING Bank Romania.

Anghel a comentat pe de alta parte ca scaderea dobanzii este singura sansa pentru continuarea finantarii. „Nu cred ca suntem o economie care sa poata functiona normal cu un avans al creditului de o singura cifra”, a spus reprezentantul BCR.

Leul isi va continua deprecierea

Narcis Noaghe, dealer in cadrul Bancii Comerciale Romane, sustine ca sunt premise ca trendul de depreciere al leului sa continue zilele urmatoare, pe piata interbancara accentuandu-se ordinele de cumparare de valuta.

„E vorba in special de jucatori locali, atat comerciali cat si speculativi”, a spus Noaghe. El a subliniat ca decizia BNR nu a influentat deloc piata interbancara.

Dealerul BCR a explicat ca datele aparute in presa privind continuarea deprecierii leului si anticiparea unor niveluri de 4,2-4,3 lei/euro au determinat actorii de pe piata interbancara sa cumpere masiv moneda europeana. Jucatorii comerciali care au de onorat contracte in euro se grabesc sa cumpere la acest curs, de frica unei deprecieri si mai accentuate a monedei nationale.

ING Bank Romania avea la finele anului anterior o prognoza de 4,2 lei/euro pentru cursul leu/euro de la finele primului trimestru. Nicolae Chidesciuc a declarat insa ca banca si-a propus revizuirea acestei prognoze. El a mentionat ca probabil, noua estimare va indica o depreciere mai puternica a leului fata de euro.

Narcis Noaghe de la BCR a aratat insa ca, cu cat deprecierea este mai puternica, cu atat este mai probabila revenirea leului, o corectie a cursului sub 4 lei/euro nefiind exclusa in urmatoarele zile.

Cand scade BNR dobanda cheie?

Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, anticipeaza o scadere a RMO la pasivele in lei cu doua puncte procentuale, pana la 16%, posibil in primele trei luni din 2009, mentioneaza NewsIn.

De asemenea, Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania, estimeaza ca BNR va reduce dobanda cheie la 10% si rezervele minime la pasivele in lei la 16% in prima jumatate a acestui an.