BNR da drumul la bani catre banci: Urmeaza o noua era a creditarii

Mugur Isarescu, guvernatorul bancii centrale, a declarat joi ca institutia va diminua treptat rezervele minime obligatorii pe care bancile le constituie pentru pasivele in lei si valuta. „In niciun caz nu putem intra cu actualele niveluri de rezerve in zona euro, tinand cont ca tarile care au trecut la moneda europeana au un nivel al rezervelor de 3-4%”, a mai spus Isarescu.

Guvernatorul a declarat totodata ca dobanzile de pe piata interbanca vor scadea cat de curand, in jurul nivelului de 10% pe an, de la 14-15% pe an, cat sunt in prezent.

„Am inceput sa efectuam operatiuni repo catre sistemul bancar (injectie de lichiditate) ceea ce va conduce incet la coborarea nivelului dobanzilor interbancare catre 10%”, a precizat Isarescu.

Scaderea dobanzilor interbancare creeaza astfel conditii pentru diminuarea dobanzilor practicate de banci pentru creditele in lei, ceea ce poate impulsiona de asemenea creditarea.

In plus, sumele pe care banca centrala le va avea la dispozitie prin acordul de imprumut extern (8 miliarde de euro numai in acest an) asigura institutiei fondurile necesare pentru a sari in sprijinul monedei nationale, ceea ce creeaza deci un potential de apreciere al acesteia in raport cu euro.

Un leu mai puternic este posibil sa retrezeasca apetitul pentru creditarea in valuta, ceea ce creeaza din nou perspectiva indatorarii exagerate in moneda straina, deci expunerea in fata riscului de curs, pentru romanii care realizeaza venituri in moneda nationala.

Isarescu a explicat ca banca centrala va raspunde acestor provocari prin crearea unor stress-test-uri foarte dure pentru banci. Fara a da multe detalii, acesta a precizat ca, spre exemplu, atunci cand va evalua riscul aferent unui credit, institutiile de credit va trebui sa ia in calcul un nivel maxim de depreciere a leului fata de euro, „si nu cursul din momentul acordarii creditului cand cotatia e posibil sa fie mai scazuta”.

Testul de stres va fi insa aplicat mai degraba bancilor, nu clientilor finali, comenteaza analistul Ionut Dumitru, economist sef la Raiffeisen. „E vorba de rezerve de capital pe care bancile trebuie sa le constituie pentru a preveni eventuale pierderi cu care se pot confrunta pe segmentele unde si-au creat expuneri. Cu alte cuvinte, acestea vor trebui sa estimeze cum le va afecta riscul de dobanda si riscul valutar, si sa isi creeze resursele necesare pentru a balansa eventualele pierderi”, a mentionat Ionut Dumitru, explicand ca aceasta interpretare respecta si cele mai recente recomandari ale Fondului Monetar International.

Fondurile vor incepe sa circule mai bine dinspre banci spre romani, dar nu si in sectoarele unde se formasera „bule”, respectiv zona de imobiliare si cea a creditelor de consum, a mai spus Isarescu.

In opinia lui Ionut Dumitru, incetinirea pe care o asteapta guvernatorul pe segmentul imobiliare si credite de consum nu se va produce prin restrictionari ale bancii centrale. „Bancile isi traseaza singure limitari pe aceste segmente, unde expunerile sunt riscante”, a spus Dumitru.

Acesta considera ca la nivelul institutiilor de credit va exista o redefinire a procedurilor de creditare: „Dinspre creditele de consum, bancile se vor indrepta spre creditarea exporturilor, a economiei, investitiilor”. Mugur Isarescu a estimat o crestere de 10-15% a imprumuturilor pentru acest an, ceea ce in opinia lui Ionut Dumitru este o apreciere realista.

Riscul major care planeaza insa asupra relansarii creditarii este destinatia pe care bancile o vor gasi banilor eliberati de banca centrala. In opinia lui Dragos Cabat, director general al CFA Romania, bancile ale caror grupuri se afla in criza de lichiditate, respectiv filialele bancilor austrice si ale celor din Ungaria, vor trimite banii in afara.

Pentru a preveni aceasta situatie, Isarescu a precizat ca BNR va recurge la o eliberare treptata a rezervelor, si nu brusca.

„Ma astept ca imprumuturile sa nu se dezghete cel putin inca 2-3 luni, cat economia va fi pe o panta descendenta. Odata ce banii de la FMI vor intra in tara si afacerile se vor consolida, deci riscul aferent creditelor catre firme va scadea, ma astept si la o crestere a creditarii”, a explicat Cabat.