Casa, un vis tot mai indepartat: Creditul in valuta ar putea fi interzis, cel in lei e prea scump

In ciuda masurii pe care intentioneaza sa o ia reprezentantii Bancii Nationale a Romaniei (BNR), majorarea Euribor da batai de cap celor care au contractat in anii anteriori un credit in euro, la o rata aflata la minimul istoric, de 1%.

Euribor este rata dobanzii la care bancile europene se imprumuta intre ele in euro. Aceasta se calculeaza zilnic ca medie a dobanzilor practicate de cele mai importante banci din zona euro.

Cresterea dobanzii ii pune pe multi dintre acestia, in special pe cei care au un credit imobiliar, in imposibilitatea de a-si mai plati ratele.

Aproape toate salariile din Romania sunt platite in lei

In aceste conditii, populatia ar putea sa nu se mai poata imprumuta decat in moneda nationala, pentru ca legislatia nu permite plata salariatilor decat in lei. Acest lucru ii afecteaza in special pe cei care planuiau sa isi cumpere o locuinta.

Numarul celor care primesc salariul in valuta este unul scazut, respectiv cateva sute de mii, si reprezinta exceptii, dupa cum a declarat George Butunoiu, specialist resurse umane, pentru DailyBusiness.ro.

Aceste categorii speciale de salariati sunt reprezentate de personalul ambasadelor si de angajati directi ai birourilor unor reprezentante straine in Romania, cu statut de observator, dupa cum a completat Butunoiu.

La randul sau, avocatul Iulian Urban a declarat pentru DailyBusiness.ro ca o pe teritoriul Romaniei nu se pot face plati decat in moneda nationala.

„Chiar daca ai negociat un salariu in euro, vei primi banii tot in lei, la cursul zilei”, a explicat Urban.

Rata lunara de 268 euro sau de 1.722 de lei?

In replica, bancilor comerciale nu le ramane altceva de facut decat sa se conformeze deciziilor BNR, dupa cum a declarat Corneliu Cojocaru, directorul de comunicare al BCR, pentru DailyBusiness.ro.

Pe de alta parte, in momentul de fata, contractarea unui credit in lei este mult mai costisitoare decat in euro.

De exemplu, la accesarea unui credit imobiliar de 50.000 de euro, pe o perioada de 30 de ani, rata lunara pentru un credit in euro va fi cuprinsa intre 268 euro si 380 de euro, cu o dobanda anuala efectiva cuprinsa intre 6,7% si 7,95%.

In acelasi timp, pentru imprumutarea unei sume de 210.000 de lei, echivalentul a 50.000 de euro, pe o perioada de 30 de ani, rata lunara va fi cuprinsa intre 1.722 de lei (dobanda anuala efectiva de 9,62%) si 2.089 lei (DAE 11,35%).

Astfel, in timp ce creditul in valuta ar putea fi restrictionat sau chiar interzis de BNR pe fondul cresterii dobanzii, cel in lei ramane inca scump pentru romanii care isi doresc o locuinta.

Urban: „Decizia BNR este neserioasa”

Desi apreciza ca masura este una buna, avocatul Iulian Urban sustine ca schimbarea pozitiei BNR da dovada de „neseriozitate”, pentru ca, in urma cu o luna, institutia s-a opus unei initiative legislative care care limita creditarea in valuta.

Urban a completat ca masura este una similara celei luate de Ungaria, care a interzis creditarea in moneda straina, tocmai pentru a-si proteja populatia care castiga in moneda nationala.

Daca masura este una de protectie pentru cei care intentioneaza sa isi ia un credit in viitor, BNR nu mai poate interveni pentru cei care s-au imprumutat deja in euro si care s-ar putea trezi cu o crestere semnificativa a ratelor, in urma majorarii Euribor.

Pentru acestia o solutie ar fi refinantarea si transformarea creditelor din euro, in lei, crede Urban.

Numai ca scaderea preturilor proprietatilor imobiliare face ca banca sa nu mai poata acorda un alt credit, pentru o locuinta evaluata mult sub pretul ei initial.

Potrivit reprezentantilor Bancii Transilvania, suma obtinuta prin refinantare din lei in euro va fi semnificativ mai mica decat cea contractata initial. In plus, solutia implica costuri cu transferul banilor, schimbul valutar din euro in lei sau taxele pentru o noua ipoteca.

Creditul in valuta, doar pentru exportatori si investitori

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a afirmat ca in primul rand, creditul in valuta ar trebui sa fie destinat exportatorilor si celor care fac investitii straine.

„Aici nu avem nicio grija pentru dezvoltarea acestui credit, cu atat mai mult cu cat schimburile comerciale ale Romaniei nu numai ca au o evolutie pozitiva, dar sunt principala locomotiva a iesirii din criza”, a mai spus Isarescu.

El a aratat ca exportatorii si cei care fac investitii straine sunt protejati impotriva riscului valutar, iar banca centrala nu are nici un motiv sa descurajeze creditarea in valuta pentru acesti debitori.

„Apare insa problema debitorilor neprotejati, a populatiei care castiga in lei. Pentru acest sector de creditare in valuta pregatim masuri speciale de descurajare a creditarii in valuta. Nu pentru toata populatia, intrucat daca are castiguri in valuta, atunci de ce sa descurajam? Ne inscriem in orientarea europeana. La nivel european, inclusiv pornind de la experienta Romaniei, s-au degajat cateva linii de actiune”, a afirmat Isarescu.

El spune ca masura este ceruta acum chiar si de bancile comerciale. El a precizat ca masurile vor fi, cel mai probabil, de natura prudentiala.

Consiliul de Administratie al BNR a decis, saptamana trecuta, mentinerea dobanzii de politica monetara si reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in valuta cu scadenta reziduala de sub doi ani ale institutiilor de credit de la 25% la 20% incepand cu perioada de aplicare 24 aprilie-23 mai 2011.

Pe de alta parte, CA al bancii centrale a subliniat, in comunicatul detaliat transmis dupa sedinta de politica monetara, ca „este necesara evaluarea continua a tendintelor procesului de creditare a sectorului neguvernamental, in vederea asigurarii unei evolutii adecvate a creditarii in lei fata de cea in valuta”.

60% din imprumuturi sunt facute in valuta

Soldul creditului neguvernamental era la finele lunii februarie de 206,6 miliarde de lei, dintre care peste 60% reprezentau imprumuturi denominate in valuta.

Astfel, soldul creditului neguvernamental acordat in valuta, exprimat in moneda nationala, era de 129,67 miliarde de lei, dintre care 64,64 miliarde de lei au fost imprumutate de populatie, iar restul de firme.

Isarescu a spus ca nivelul de trai va creste diferentiat si primele beneficii vor fi inca din acest an in sectoarele legate de productie si export, dar se va simti mult intarziat in zona bugetara, iar beneficiarii de asistenta sociala vor ajunge la standardul din 2008 abia in 2015.

„Parerea mea este ca maniera in care se redreseaza si, sper, va creste economia romaneasca in perioada urmatoare, fiind bazata numai in subsidiar pe consum si in principal pe export si productie, va imprima si caracteristicile corespunzatoare legate de cresterea nivelului de trai si de perceptia acestei cresteri. Se va face mult mai lent decat dupa redresarea din anul 2000”, a mai spus seful BNR.