Ce aduce dupa el viitorul acord cu FMI? Un leu tare, dar o economie slaba

Mai precis, din cauza „euroizarii” economiei locale, Romania pare a fi „condamnata” sa se imprumute in valuta pentru a mentine leul puternic.

Romania va incheia in martie acordul actual cu FMI, iar in locul acestuia „trebuie pus ceva”, asa incat sa ne bucuram in continuare de credibilitatea investitorilor, a declarat consilierul BNR Lucian Croitoru, sugerand ca aceasta situatie face necesar un nou acord cu FMI. Tot el a precizat ca FMI a fost in criza financiara singura sursa de bani la care Romania a putut apela, in conditiile in care statul nu dispune de lichiditati, iar pietele financiare externe au fost mult timp inchise.

Atat Lucian Croitoru, cat si Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, sustin ca Romania ar avea nevoie de un nou acord doar pentru a pastra credibilitatea investitorilor.

Si totusi, acest argument rezista cu greu atunci cand este confruntat cu statistica. In ciuda acordului cu FMI, investitiile straine s-au confruntat cu o scadere abrupta in ultimul timp. Investitiile directe ale nerezidentilor se prabusesc de doi ani incoace. Ele au scazut cu 36% in primele sapte luni ale anului, la 1,9 miliarde euro, de la 2,9 miliarde de euro in perioada similara a anului precedent, si fata de peste 5 mld. euro in aceeasi perioada din anul 2008, potrivit datelor bancii centrale.

Acordul ar trebui sa fie de tip stand-by, sustin Croitoru si Isarescu, adica nu un imprumut efectiv, ci o rezerva de lichiditate ce poate fi utilizata de Romania doar in caz de nevoie.

Modul in care BNR a utilizat pana acum banii de la FMI indica insa faptul ca un nou imprumut de la Fond nu este necesar doar pentru mentinerea credibilitatii, asa cum se declara, ci cel mai probabil va fi folosit de banca centrala si pentru protejarea cursului, asa incat sa nu se ajunga la destabilizarea financiara a intregii economii.

Astfel, tot mai multe voci atrag atentia asupra sumelor mari de bani pe care BNR le-a folosit pentru a mentine cursul, sume ce pot fi identificate urmarind fluctuatiile care apar in rezerva valutara a bancii de la o luna la alta.

Blogul Khris.ro indica faptul ca Romania a primit in ultimul an 16 miliarde de euro, bani care au mers majoritatea spre trezoreria BNR. Cu toate acestea, rezerva valutara a bancii centrale a crescut cu doar 7,7 miliarde de euro, ceea ce arata ca BNR a aruncat sume consistente in piata pentru protejarea leului.

Calcule recente ale ING Bank Romania indicau ca, doar in luna septembrie, banca centrala cheltuit intre 400 si 900 de milioane de euro pentru apararea leului, ceea ce indica faptul ca presiunile de depreciere asupra monedei sunt foarte puternice.

Instabilitatea fiscala si politica, precum si anul electoral 2012, adica principalele riscuri pe care investitorii romani le asociaza Romaniei, in opinia lui Lucian Croitoru, vor face ca presiunile asupra cursului sa fie cel putin la fel de puternice in viitor.

Are insa economia nevoie de un leu puternic? Interventiile BNR au primit critici dure din partea unora dintre specialistii financiari care sustin ca o depreciere a leului ar fi sanatoasa pentru economie, deoarece ar incuraja exporturile. De altfel, una din strategiile adoptate de mai multe state in criza a fost devalorizarea monedelor proprii.

Guvernatorul spunea zilele trecute ca problema deprecerii leului nu trebuie insa privita doar prin prisma exporturilor ci si din perspectiva importurilor, care trebuie sa fie cat mai ieftine, asa incat firmele sa se poata tehnologiza.

Impactul deprecierii s-ar resimti insa nu doar la nivelul exporturilor sau ratelor bancare. Astfel, Misu Negritoiu, seful ING Bank Romania, atragea atentia in cadrul unui seminar BNR ca finantarile in euro sunt produse atipice pentru o economie locala, emergenta, care pot crea distorsiuni majore, in conditiile in care veniturile locale se realizeaza in lei.

Cu alte cuvinte, romanii ar resimti presiunea cursului in ratele bancare si in facturile la servicii, care sunt exprimate, majoritatea, in euro. In plus, statul, care isi contracteaza proiectele in euro, ar avea puternic de suferit atunci cand platile pe care trebuie sa le faca ar ajunge la scadenta. Pe de alta parte, sistemul public are deja in bilant datorii imense exprimate in euro, al caror nivel ar exploda odata cu slabirea leului, situatie care face din deprecierea monedei nationale, practic, o problema de stabilitate nationala.

Ce masuri ar putea fi luate pentru a se reduce dependenta Romaniei de valuta? Matei Paun, directorul bancii de investitii BAC Investment, sugera recent ca statul ar trebui sa semneze doar contracte in lei cu firmele autohtone. Totodata, imprumuturile publice ar trebui realizate preponderent in lei sau ar trebuie gasite alte surse de finantare, cum ar fi privatizarile si vanzarea participatiilor minoritare ale statului, sugereaza alti specialisti.

Daca se reduce „euroizarea” economica, atunci politicile monetare ale BNR, in randul carora intra si reglarea cursului, pot fi folosite pentru stimularea economica, situatie imposibila in prezent, dupa cum mentiona Misu Negritoiu.