Cine foloseste insolventa pentru a scapa de datorii. Domeniile cu cele mai multe cazuri

“Dupa parerea mea, nu se poate vorbi
despre o explozie a situatiilor in care intrarea in insolventa sau
faliment s-a facut exclusiv in scopul fraudarii creditorilor”, a declarat pentru DailyBusiness.ro Stelian Garofil, deputy managing partner al Dragne & Asociatii.

„Si
inainte de aparitia crizei economice au existat situatii in care
diversi creditori au cerut insolventa pentru a evita restituirea
sumelor datorate creditorilor. Dupa cum se poate observa din
statistici, cresterea numarului de dosare de insolventa se datoreaza,
in principal, crizei economice. Domenii precum imobiliarele si
constructiile au fost foarte grav afectate de criza, de aceea, in mod
logic, avem o pondere foarte mare a dosarelor de insolventa in aceste
domenii”, a mai spus Garofil.

Sunt afectati creditorii de aceste
practici?

Stelian Garofil a
precizat ca ceea ce afecteaza in primul rand creditorii, si,
practic, orice companie in momentul de fata, este contextul economic,
care a determinat cresterea numarului dosarelor de insolventa, ca
urmare a imposibilitatii debitorilor de a mai face fata datoriilor
scadente.

“Este foarte greu sa distingi
intre o companie care intra in insolventa datorita imposibilitatii de
a isi plati datoriile si una care recurge la aceasta procedura pentru
a frauda creditorii, imprejurare ce ingreuneaza cuantificarea
situatiilor de insolventa frauduloasa si, implicit a pagubelor
cauzate de acest fenoment”, a spus avocatul.

Conform acestuia, protectia impotriva
unor astfel de practici ar trebui sa fie principala preocupare a
creditorului.

“Probabil ca ar trebui revizuite
procedurile de verificare a bonitatii, dar mai ales pe cele
privitoare la constituirea garantiilor asupra unor bunuri importante
pentru compania respectiva sau reprezentatii acesteia”, a mentionat
Garofil.

Principalele domenii afectate de
insolventa

Conform statisticilor, domeniile cele
mai afectate de criza financiara au fost si raman cele ale
comertului, industriei prelucratoare si constructiilor.

“Probabil ca in viitor se va adauga
si domeniul energiei eoliene, deoarece exista foarte multe companii
care au facut imprumuri semnificative pentru a dezvolta asemenea
proiecte si in prezent sunt prea putini clienti interesati in a
achizitiona aceste parcuri (in plus, se tot discuta la nivel
guvernamental reducerea schemei de sprijin pentru energiile
regenerabile, ceea ce va constitui o bariera in plus pentru succesul
acestor proiecte)”, a precizat Dragne &
Asociatii.

In ceea ce priveste masurile care s-ar
putea implementa, la nivel guvernamental, pentru a se reduce efectele
acestui fenomen, Stelian Garofil a aratat ca
guvernul nu ar avea ce masuri sa mai adopte.

“Daca ne referim la insolventele
frauduloase, guvernul nu ar avea ce masuri sa mai adopte, deoarece
exista cadrul legislativ pentru a se atrage raspunderea civila si/sau
penala a celor ce au inselat creditorii. In ceea ce priveste
insolventa determinata de contextul economic, cele mai potrivite
masuri ar fi de reducere a fiscalitatii si de sporire a procentului
de sume recuperate la bugetele de stat”, a aratat avocatul.

Recent, Marieta
Avram, avocat in cadrul SCA Stoica&Asociatii,
a declarat: “Conjunctura economica defavorabila
investitiilor si dezvoltarii economice, precum si proliferarea
numarului societatilor care au intrat in insolventa au stimulat
descoperirea unor practici de fraudare a drepturilor creditorilor in
procedura insolventei”.

Aceste practici
se pot constitui uneori in “virusi” puternici, care deturneaza
procedura de la scopul ei principal de satisfacere a creantelor
creditorilor si de maximizare a averii debitorului.

Potrivit
Marietei Avram, procedura insolventei devine, astfel, un instrument
prin care debitorul incearca sa obtina reducerea considerabila a
cuantumului creantelor bancare in cadrul unor planuri de reorganizare
formale si sa diminueze, pe cat de mult posibil, pierderile pe care
le-ar suferi actionarii, care urmaresc, in principal sa isi asigure
recuperarea cu prioritate a creantelor, in paguba celorlalti
creditori.

Citeste si:

Insolventa le scapa:
Cum incearca firmele rau-platnice sa fraudeze bancile

Orase rau-platnice:
Cum poti sa ceri insolventa unei primarii