Cine suporta imprumutul FMI catre buget: nevoiasii, instaritii sau firmele? Va scadea leul?

Luni au fost prezentate cele mai importante date din scrisoarea de intentie pe care se va baza acordarea celei de-a doua transe a imprumutului de la FMI, transa in valoare de 1,9 miliarde euro.

In cadrul conferintei de presa sustinute luni, Jeffrey Franks, seful delegatiei FMI la Bucuresti, a declarat ca va propune board-ului institutiei ca o parte din urmatoarele doua transe, respectiv din septembrie si decembrie, sa fie alocata pentru finantarea deficitului bugetar, pentru plata salariilor, a pensiilor si investitii.

Ce aduce nou prezentarea scrisorii de intentie? Poate cea mai mare surpriza a documentului este legata de deficitul bugetar anticipat pentru anul viitor, care s-ar putea situa la 6% din PIB, in scadere fata de nivelul preconizat pentru 2009, de 7,3% din PIB.

Tot luni, guvernantii au anuntat insa ca nu au in vedere majorarea niciunuia din impozitele de baza, adica TVA sau a cotei unice de 16%, iar veniturile impozitului forfetar ar putea chiar sa scada, in conditiile in care acesta ar urma sa se aplice incepand de la 1 ianuarie doar la anumite categorii de firme, dupa cum a declarat luni premierul Emil Boc.

Dilema pe care o ridica noii parametri dezvaluiti de Fond si guvernanti, si care nu a fost elucidata de scrisoarea de intentie prezentata luni, este cum va reusi Romania, supraindatorata, ca anul viitor sa obtina scaderea deficitului public, in conditiile in care are de rambursat datorii mari, contractate in acest an si nu e invatata sa scada cheltuielile, iar cresterea veniturilor va fi extrem de dificila, in conditiile in care taxele nu vor fi majorate.

Cel mai probabil, veniturile de la buget vor fi in 2010 aceleasi ca in 2009, considera analistii financiari, mai ales in conditiile in care reprezentantii FMI au anticipat pentru anul viitor o crestere economica de 0,5-1%, ceea ce inseamna o evolutie relativ similara celei din 2009.

Solutii pentru scaderea cheltuielilor sau cresterea veniturilor bugetare

Radu Craciun, directorul de investitii al Eureko Pensii, considera ca tintele guvernantilor sunt extrem de ambitioase, dar totodata vor afecta foarte mult categoriile nevoiase.

„In conditiile in care veniturile ar putea sa ramana la acelasi nivel ca in 2009, iar cheltuielile vor creste foarte mult pe partea de rambursare a datoriei, ne putem intreba de unde va reusi statul sa economiseasca si chiar sa scada deficitul bugetar in 2010, raportat la 2009”, se intreaba retoric Radu Craciun.

In opinia acestuia, cel mai probabil, anul viitor, care spre deosebire de 2009 nu va fi unul electoral, va fi acela in care statul ar putea sacrifica romanii mai putin instariti, adica bugetarii cu venituri mici si pensionarii, sistand majorarile de venituri si incercand chiar reduceri.

Rozalia Pal, economistul sef al Unicredit Tiriac, considera la randul sau ca estimarea unui nivel al deficitului bugetar pentru 2010 mai redus decat anul acesta este un semn accentul va trebui pus anul viitor pe scaderea cheltuielilor.

Guvernantii au mentionat ca au in vedere diminuarea personalului bugetar, atat prin scaderea echipelor ministeriale, cat si prin desfiintarea unora din agentiile guvernamentale. N-ar insemna insa aceasta masura ca fondurile care nu mai sunt achitate lucratorilor la stat din bugetul de salarii vor greva bugetul de somaj, ceea ce ar presupune practic aceleasi cheltuieli pentru stat?

In opinia Rozaliei Pal, aceste reduceri de costuri ar trebui facute cu mare atentie, asa incat bugetul de somaj sa nu fie ingreunat foarte tare: „Cred ca guvernantii se vor uita inainte de toate la veniturile bugetarilor, si ma astept sa se umble la cele acordate unora dintre persoane cu functii inalte, care retribuite cu salarii exagerate”.

In ceea ce priveste evolutia veniturilor tuturor bugetarilor in 2010, Pal atrage la randul sau atentia ca n-ar fi deloc suprinzator ca acestea sa nu mai creasca in 2009.

„Pe fondul crizei, cresterea veniturilor este scoasa din discutie si cred ca poate fi vorba doar de indexari cu inflatia”, a spus economistul UniCredit Tiriac.

Analistii sustin insa ca guvernantii au la indemana si solutii de crestere a veniturilor si nu doar de scadere a cheltuielilor. Una din solutii ar putea fi cresterea gradului de colectare a taxelor si impozitelor.

Radu Craciun de la Eureko Pensii avertizeaza insa ca Romania nu are o traditie foarte buna in acest sens, asa incat este foarte probabil ca anul viitor majorarea incasarilor din impozite sa nu se produca.

Desi Romania va avea de rezolvat in 2010 problema scaderii deficitului, Rozalia Pal considera ca aceasta este o chestiune de ordin secund, si ca este salutar faptul ca, in conditiile actuale de criza, Romania reuseste sa gaseasca bani pentru finantare.

„Este bine ca s-a obtinut acest acord cu Fondul Monetar, asta in conditiile in care, pentru multe tari, finantarile din exterior vor fi in curand inchise. Sa nu uitam ca imbunatatirea perspectivei strainilor asupra Romaniei a fost posibila tocmai prin incheierea acordului extern de imprumut, iar schimbarea de perspectvia permite tarii sa se imprumute mai ieftin”, a aratat reprezentanta UniCredit Tiriac.

In opinia economistului, anii viitori de crestere economica vor permite tarii sa plateasca fara probleme imprumutul.

Daca banii FMI nu mai merg spre BNR, vom avea un leu mai slab?

Daca banii se vor indrepta spre cheltuielile bugetare si nu vor sta la dispozitia Bancii Nationale a Romaniei (BNR) pentru a apara leul, atunci inseamna ca ne putem astepta la deprecierea monedei?

Radu Craciun considera ca pericolul cel mai mare vine din partea mediului politic, iar daca ar aparea un atac speculativ pe leu, atunci acesta ar fi cauzat de faptul ca politicile guvernamentale ar fi afectate de alegeri, si nu pentru ca s-ar banui ca BNR nu ar avea resurse ca sa sustina leul.

Rozalia Pal nu vede un pericol din mutarea fondurilor FMI dinspre banca nationala catre buget si considera ca moneda nationala va avea aceeasi evoltuie stabila ca in ultimele luni.