Codul Muncii va fi modificat? Patronii vor sa scape de angajati mai usor si sa ii plateasca la ora

Oamenii de afaceri solicita Executivului eliminarea interdictiei prestarii muncii suplimentare (art. 102 alin. 1 din Codul muncii), imbunatatirea reglementarii contractelor individuale de munca pe perioada determinata prin completarea cazurilor limitative si instituirea unor noi forme de angajare, in genul contractelor de munca cu termen de lucru variabil, contractelor la cerere, de munca de la distanta etc.

De asemenea, patronii cer reducerea sporurilor la minimum, potrivit reglementarilor UE, si a sporului pentru munca suplimentara, de la minim 75% (art. 120 alin. 2) la 25%.

Modificarile Codului Muncii, cerute de patroni, mai vizeaza participarea financiara a salariatilor la profit sau la capital, dar si aplicarea modelului ESOP (un model de participare colectiva la capital, finantata prin cota de participare la profit, suplimentara fata de salariu), forme combinate, participare facultativa si pentru angajator si pentru salariat si cu stimulente fiscale.

Mai putine documente

Pentru a reduce birocratia, patronii au mai cerut Guvernului sa simplifice obligatiile declarative ale angajatorilor, de la 9 obligatii declarative pentru un salariat si 2 ordine de plata/luna la o declaratie si un ordin de plata lunar.

CNIPMMR mai solicita reglementarea incheierii de conventii civile cu persoanele fizice pentru activitatile a caror durata este sub doua ore pe zi, ocazionale sau cu durata redusa (o zi/saptamana/luna etc.), cu plata doar a impozitului pe venit si a asigurarilor individuale de sanatate, pentru asigurarea unei importante flexibilizari si debirocratizari pentru aceste activitati si cu eliminarea muncii la negru/gri.

Angajarile si concedierile, simplificate

Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), spune ca procedurile de angajare si concediere existente in prezent sunt foarte greoaie si dezavantajeaza firmele.

„Angajatorii trebuie sa isi poata stabili in mod just si onest propria politica de personal, tinand cont de situatia economica instabila, de dificultatile cu care se confrunta si de necesitatea cresterii productivitatii muncii la standarde europene”, a declarat Nicolescu.

Astfel, pentru flexibilizarea fortei de munca, patronii propun extinderea perioadei de proba, de la cel mult 30 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de conducere (art. 83 din Codul muncii), la sase luni, cu o semnificativa flexibilizare in aceasta perioada.

De asemenea, oamenii de afaceri mai solicita simplificarea procedurii concedieri colective, care in prezent poate dura si trei luni.

Pentru a evita exodul salariatilor pregatiti pe banii firmelor, angajatorii mai cer instituirea unor garantii pentru angajator ca va beneficia de cunostintele asimilate de salariat sau, in ultima instanta, recuperarea costurilor suportate de la salariat in conditii mai flexibile decat cele prevazute in prezent, cu eliminarea limitei recuperarii de catre angajator a sumelor cheltuite cu formarea profesionala daca salariatul decide sa plece, doar daca stagiul de pregatire a depasit 60 de zile.

Noul Cod al Muncii, in octombrie

Guvernul a anuntat ca noul Cod al Muncii va fi realizat pana in luna octombrie. Premierul a precizat ca executivul isi va asuma raspunderea in Parlament pe noua lege.

Autoritatile au preluat in noul cod mare parte din propunerile oamenilor de afaceri.

Fostul ministru al Muncii, Mihai Seitan, declara, recent, ca principalele modificari vizeaza flexibilizarea contractelor colective de munca, dar si timpul de lucru.

Premierul Emil Boc anunta, in 11 august, ca Guvernul va inainta Parlamentului, in luna octombrie, un pachet legislativ care va modifica textul Codului Muncii si va include noi prevederi privind Legea sindicatelor, Legea patronatelor si Legea contractelor colective, pentru „flexibilizarea fortei de munca”.