Românii au început să strângă cureaua.  Consumul de energie a scăzut cu 8% în septembrie

„Pe data de 28 august, doar 25% din toate unităţile de producţie injectau energie în sistem. La acea dată, un reactor al centralei de la Cernavodă nu funcţiona, vântul nu bătea, Hidroelectrica era afectată de secetă, astfel că din miile de MW pe care România îi are pe hârtie, mergeau doar 25%.”

Potrivit calculelor făcute de Ziarul Financiar, în iulie şi august consumul de energie a scăzut cu 7% pentru ca în septembrie cererea din România să se restrângă cu 8%. Procentele amintesc de contracţia cu 10% a cererii de energie din 2009, an în care economia locală a fost lovită din plin de criza financiară globală.

Te-ar putea interesa și: PNL se contrează cu PSD pe tema plafonării și compensării prețurilor la energie și gaze. PNL vrea vouchere în locul prețului plafonat

Transelectrica a precizat că datele legate de consum sunt informaţii privilegiate care vor face obiectul raportului financiar pe care compania îl pregăteşte pentru cel de-al treilea trimestru al anului.

Scăderile calculate de ZF, care indică o contracţie a cererii cu 7,5% pentru al treilea trimestru, vin după ce în primul semestru al anului cererea a scăzut cu 5%.

Scăderea vine din ambele sectoare, atât rezidenţial, cât şi industrial, arată datele publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), valabile însă numai pentru perioada ianuarie-mai. În al treilea trimestru, scăderea este şi mai accentuată.

„Capacitatea de producţie de energie a României este alcătuită din mai multe surse. Zona de cărbuni, asigurată de lignit în cea mai mare parte, are 2.576 MW, pe zona de gaze este instalată o capacitate de 1.510 MW, Hidroelectrica are circa 6.000 MW, pe partea de eoliene sunt montaţi 3.000 MW, în solar sunt 1.300 MW iar centrala de la Cernavodă are 1.300 MW. Rezultă circa 15.600 MW de capacitate netă în producţia de energie.”, a explicat expertul Valeriu Binig.

„Fiecare sursă de producţie a energiei funcţionează însă la un anumit randament. De exemplu, pentru centralele eoliene randamentul este de circa 25-30%, doar centrala de la Cernavodă putând injecta în sistem energie la un randament aproape de 100%. În zilele în care vântul nu bate şi cu un an secetos ca acesta, România este forţată să importe energie pentru a ţine becurile aprinse în contextul unei lipse cronice de investiţii noi în sistem.

Citește și: Aleșii încă dezbat Ordonanța pe energie. Nicolae Ciucă: „Este discutată şi această formulă a unor vouchere”

„Pe zona de cărbuni este problema foarte mare pentru că pur şi simplu unităţile nu mai au cantităţile necesare pe care să le ardă“, a adăugat Valeriu Binig.

„Ştiau ce va urma din septembrie, aşa că au început să taie din consum“, spune un specialist din sector în legătură cu comportamentul consumatorilor industriali.

Până la 1 septembrie, toţi consumatorii noncasnici din România, cu câteva excepţii, au primit energia la un preţ plafonat, lucru care a dispărut pentru majoritatea industriilor de la 1 septembrie. Chiar şi cu plafonările de prețuri însă, scumpirile s-au făcut în valuri, un exemplu fiind evoluţia preţurile din industria alimentară, de exemplu, scrie Business Magazin.

Problema este că din cauza contextul actual şi al multiplelor schimbări legislative, investiţiile în proiecte de producţie noi nu au fost lansate, excepţie făcând zona de energie solară. Şi aici însă, abia la nivelul anului 2024 se vor vedea investişii semnificative. Până atunci, România va mai bifa ani de dependenţă de importurile de energie.