- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro

Criza nu e pentru toti: Zilnic se mai deschide o casa de amanet

17 Jun, 00:01 • razvan.codorean
O noua casa de amanet deschisa in fiecare zi. Acesta este ritmul de dezvoltare al afacerii, in acest an, in toata tara, business-ul fiind unul extrem de profitabil, mai ales acum in perioada de criza. Profiturile din amanet pot ajunge si la 500%, spun patronii, in conditiile in care numarul romanilor care au probleme cu banii creste de la o luna la alta.
Criza nu e pentru toti: Zilnic se mai deschide o casa de amanet

”Luna asta am avut peste 300 de clienti”, spune, cu reala satisfactie, Dan Constantinescu, patronul unei case de amanet din zona Piata Romana, Bucuresti. ”Criza abia acum se vede cu adevarat. Iar cu taierile astea de salarii si pensii, o sa vina tot mai multi sa isi amaneteze lucrurile pentru a putea sa-si plateasca ratele la banca”, declara patronul, pentru DailyBusiness.ro.

Business-ul sau a ajuns la un rulaj de cateva milioane de lei lunar. Evita sa dea date exacte, insa spune ca afacerea ii merge cu 20% mai bine decat anul trecut. Daca ar avea bani, ar mai deschide 2-3 puncte, pentru ca, in recesiune, cine are bani de imprumutat, face afaceri de succes.

Afacerile cu amanet au explodat, practic, in ultimii ani. Potrivit datelor Bancii Nationale, in prezent sunt inregistrate 1.936 de case de amanet. Practic, in 2010, s-a deschis cel putin o casa pe zi, asta dupa ce in 2009 s-au infiintat nu mai putin de 300, iar in 2008, se infiintasera doar 185 de astfel de afaceri. Cele mai multe sunt in Bucuresti, urmat de Constanta, Galati, Brasov si Cluj.

”Sunt multi care au deschis case de amanet. Numai de la Piata Romana pana la Unirii sunt vreo 30. Cine a fost destept si si-a scos banii la timp din imobiliare, i-a bagat rapid in amanet”, spune Marcela Frasineanu, un alt patron de amanet.
[quote=Dan Constantinescu, patron casa de amanet]O casa de amanet castiga din dobanzi si din revanzarea produselor. Profitul poate ajunge si la 500%[/quote]
Cei mai multi investitori in acest gen de business sunt insa cei care aveau deja deschise case de schimb valutar, exploatand astfel la maxim spatiul pe care il au la dispozitie.

Casele de amanet au succes in conditiile restrangerii creditelor acordate de banci”, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. ”Este vorba si de o problema sociala, daca tot mai multi romani sunt obligati sa-si amaneteze bunurile de familie”, adauga acesta.

Casele de amanet functioneaza conform reglementarilor IFN-urilor, pe o piata concurentiala, imprumuturile avand garantii solide, in principal aur, spre deosebire de alte active, precum cele imobiliare, care se devalorizeaza, mai spune Vasilescu.

Cum si cat se castiga din amanet?

Pentru a derula un astfel de business, trebuie in primul rand sa infiintati o firma cu activitate de institutie financiara, nebancara, reglementata de art.4 lit.a din O.G. nr.28/2006. Pentru a obtine autorizarea Bancii Nationale, trebuie indeplinite mai multe conditii prevazute in legislatia in vigoare. Printre altele, pentru acreditare, casa de amanet trebuie sa faca dovada asigurarii sigurantei bunurilor prin amenajarea corespunzatoare a spatiului si detinerii unei case de bani / seif cu o greutate de minim 450 kg.

Odata inchiriat spatiul, cel mai bine stradal, si asigurate conditiile de securitate, business-ul poate incepe. Clientii nu vor intarzia sa apara. ”Vine clientul, iti aduce sa spunem o bijuterie din aur de 16k, o verifici, stabilesti gradul de uzura si ii faci un pret. Tariful e undeva in jur de 60-65 de lei la 16 k, 80 lei la 18 k si 90-95 de lei la 22 k. Preturile variaza in functie de cotatiile oficiale stabilite de BNR si de piata”, explica Marcela Frasineanu.
[quote=Marcela Frasineanu, patron casa de amanet]Odata cu taierea salariilor bugetarilor si a pensiilor, ne asteptam ca numarul clientilor sa creasca[/quote]
”Odata stabilit pretul, se stabileste perioada amanetata, intre 5 si 30 de zile, la care se aplica un comision zilnic de 0,6-1% pe zi, ceea ce inseamna o dobanda de aproape 30% lunar. La final, clientul plateste, tu iti iei dobanda si toata lumea are de castigat”, spune omul de afaceri. Patronii spun ca suma medie pe care o imprumuta clientii este de 300-400 lei, pe o perioada de 15 zile.

In aceasta perioada sunt foarte putini clienti care reusesc sa isi achite amanetul, asa ca dobanzile cresc si pot ajunge chiar si la peste 300% pe an. La banca, dobanda la un imprumut ar fi in jur de 17-18% an.

Ce se accepta la amanet? De la bijuterii, la electronice, ceasuri si automobile. Lista este foarte lunga si nu include insa terenuri si apartamente. ”S-a zvonit in presa ca s-ar accepta apartamente si terenuri la amanet. E o prostie. Legea nu ne da voie sa facem contracte pe astfel de active”, spune Dan Constantinescu. In general, casele de amanet platesc circa 30% din pretul evaluat al bunului adus in amanet.

”Cele mai multe obiecte aduse la amanet, in aceasta perioada, sunt telefoanele, laptopurile si ceasurile. Insa am avut tot felul de aparate, bijuterii, monede vechi si alte obiecte valoroase. In ultima vreme avem solicitari si pentru masini. Insa e bine de stiut ca la amanet nu se primesc orice masini. Trebuie sa fie cu o vechime de maxim 5 ani, sa fie impecabile, iar cei care le aduc sa nu se astepte la un pret mai mare de 30% din cel al pietei”, spune omul de afaceri.

Amanetul online, o afacere in crestere

Multe dintre casele de amanet s-au extins, mai nou, si pe Internet. Pe site-urile specializate, clientii pot afla detalii despre bunurile acceptate, preturi, pot descarca contractele si pot cumpara bunurile ramase in proprietatea caselor de amanet.

”Pe fondul crizei, avem tot mai multi clienti care isi abandoneaza bunurile la amanet”, spune Constantinescu. ”Vorbim in principal de produse electronice si electrocasnice, acolo unde rata de inlocuire este mai mare”.

Astfel, cei interesati sa cumpere electronice, dar si bijuterii la preturi ceva mai mici, pot consulta ofertele. Preturile pentru laptopuri, camere de filmat sau de fotografiat si telefoanele mobile pot fi cu pana la 50% mai mici decat cele din magazine.