Criza si tarile in tranzitie: Romanii, in topul scaderii satisfactiei

Romania este de asemenea in topul tarilor aflate in tranzitie in care criza s-a resimtit cel mai sever. Astfel, doua treimi din populatie au resimtit efectele crizei.

In 2006, romanii erau deja nemultumiti comparativ cu media regiunii aflata in tranzitie. De atunci, satisfactia lor fata de viata a scazut cu inca 15%. Tinerii romani erau in 2006 de doua ori mai multumiti de viata lor decat conationalii lor mai inaintati in varsta.

Cu toate acestea, satisfactia fata de viata in randul tinerilor a scazut cu 25% fata de 2006, iar acum populatia de toate categoriile de varsta este aproximativ la acelasi nivel scazut. In randul celor cu venituri mici, satisfactia fata de viata a scazut cel mai putin.

In acelasi timp, procentajul celor optimisti fata de viitor s-a injumatatit fata de 2006. Doar o cincime dintre romani spera la o viata mai buna a copiilor lor decat cea a generatiei lor, in ciuda nefericirii semnificative fata de propriile lor vieti. Acest procent este, insa, comparabil acum cu procentul mediu al tarilor din vestul Europei, care conform acestui studiu, cred in sansa urmasiilor lor de a avea o viata mai buna decat au avut ei insisi. 

 De asemenea, Romania a inregistrat cea mai mare scadere a gradului de incredere in performanta guvernului din toate tarile aflate in tranzitie. Procentajul populatiei care sustine fara echivoc democratia a scazut fata de 2006 cu 7%, ajungand la 43%. In continuare cea mai populara optiune politico-economica este considerata combinarea democratiei cu economia de piata.

Romanii cred ca anumite caracteristici democratice de baza nu exista in tara lor. Doar 27% din respondenti au incredere ca alegerile electorale sunt libere si corecte, si numai 23% considera ca aceasta tara este guvernata de lege si ordine. Mai putin de o cincime au incredere ca sistemul juridic protejeaza cetatenii de abuzul statului. Impreuna, aceste procente sunt cu 40 de puncte sub media tarilor din vestul Europei.  

Nivelul increderii romanilor in alti oameni in general ramane cu mult sub media regiunii aflata in tranzitie, in ciuda unei cresteri inregistrate in anul 2006. In randul populatiei cu venituri mici si mijlocii increderea a scazut usor, in schimb a crescut in randul celor cu venituri mari cu 13 procente. Acest lucru evidentiaza o corelatie mult mai mare decat inainte intre incredere si nivelul de venituri.

Increderea in institutiile publice a scazut variabil pe intregul segment. Increderea respondentilor in Presedintie a scazut considerabil la doar 14%. Procentul increderii populatiei in alte structuri politice a inregistrat o scadere de aproximativ doua treimi comparativ cu nivelul deja redus din 2006 – doar 7% din respondenti au incredere in Guvern si Parlament si mai putin de 5% au incredere in partidele politice. Institutiile religioase si-au pastrat cel mai inalt nivel de incredere, in ciuda unei scaderi de 20 de procente fata de 2006. Cel mai stabil procent este cel al increderii in organizatiile non-guvernametale (ONG) si in investitorii straini.  

Platile informale in sectorul sanatatii sunt deosebit de mari. Peste 43% din respondenti considera ca platile sunt comune, cu o crestere de 13% fata de procentajul din 2006. Sectorul Politiei Rutiere este considerat cel de-al doilea sector problematic,  aproximativ 12% din populatie considera ca platile informale sunt o problema. Serviciile publice au avut o usoara scadere fata de 2006 in ceea ce priveste coruptia, dar nivelurile raman, comparativ, mult peste mediile tarilor din vestul Europei.  

50% din respondenti doresc ca guvernul sa acorde prioritate cheltuielilor din sistemul sanatatii, 25% doresc ca guvernul sa acorde o atentie sporita educatiei, iar 12% doresc cresterea pensiilor.   Studiul a fost realizat la finalul lui 2010 pe un esantion de 39.000 de gospodarii din 34 de tari.   In general in tarile aflate in tranzitie, 70% din gospodarii au fost afectate de criza, pondere de doua ori mai mare decat cea din tarile din Europa de Vest.