Cum poate Romania sa transforme datoriile mari in avantaj, in ciuda exemplelor negative Grecia si Dubai

Ultimele zile au venit cu stiri negative care par a anunta o noua etapa a crizei financiare globale, cea a sectorului public. Supraindatorate, autoritatile din Dubai si Grecia se confrunta cu posibilitatea de a intra in incapacitate de plata. Pe fondul crizei, deficitele publice mari pe care le-au creat dar mai ales modul in care acestea au fost realizate, par extrem de periculoase pentru investitorii externi, care isi pun problema sa nu le mai finanteze.

Ar putea Romania sa urmeze exemplul nefast al celor doua state? In niciun caz, sustin multi dintre analistii financiari. In primul rand, statul roman nu s-a lansat pana in prezent in investitii gaunoase (e drept, din cauza ca nu a facut aproape deloc investitii), si a reusit se incadreze intr-un deficit relativ decent. In plus, cresterea deficitului bugetar este de departe una din cele mai bune solutii pe care statele mici le au in criza, spun o parte din analistii financiari, pentru ca important este pe ce se duc banii si nu neaparat marimea datoriei, atata vreme cat ea este sustenabila.

„Un deficit este privit de straini ca o investitie. Daca acestora li se pare ca este una fructuoasa, atunci te crediteaza si nu se uita neaparat la marimea indicatorului, daca acesta se inscrie inca in cote rezonabile”, a declarat pentru DailyBusiness.ro Dragos Cabat, membru al asociatiei analistilor financiari CFA Romania.

„Autoritatile ar putea realiza un deficit chiar si de 10 – 15% din PIB, daca ar fi unul util, adica bazat pe investitii rentabile pentru statul roman si pentru economie”, a declarat la randul sau Sebastian Vladescu, fost ministru de finante in cadrul cabinetului Tariceanu.

Sunt cel putin doua argumente pe care specialistii in finante le aduc in sprijinul opiniei pe care o sustin. In primul rand, criza este o excelenta perioada pentru investitii ieftine si rentabile in timp. In al doilea rand, in criza economia trebuie ajutata prin scaderi de taxe, si asta se poate face doar crescand deficitul bugetar.

Criza este o excelenta perioada pentru investitii In criza, majoritatea sectoarelor economice au cazut, bunurile s-au depreciat, iar investitiile se pot face la costuri mult mai reduse. Bine directionate, acestea pot aduce, odata cu revenirea pietelor, resurse importante la buget. Care ar putea fi acum investitiile utile? Desigur, cele din infrastructura, care asigura dezvoltarea pe termen lung a tarii.

Lucian Anghel, economistul sef al Bancii Comerciale Romane, sugera recent ca ar fi bine ca, pentru inceput, Romania sa se axeze cu investitiile pe cateva domenii prioritare care ar putea sprijini cel mai mult economia, respectiv: agricultura, infrastructura si domeniul energetic.

Chiar daca finantarile la care ar trebui sa apelam pentru a face investitiile sunt usor mai piperate acum decat in perioada de dinainte de criza, beneficiile investitiilor ar putea fi atat mari, incat ar merita cu prisosinta realizarea imprumuturilor.

Un alt motiv pentru care statul ar putea creste cheltuielile publice, in mod justificat, ar fi diminuarea taxelor, pentru a asigura o revenire mai rapida din criza. O economie de dimensiuni relativ reduse, cum este cea locala, nu a beneficiat, in criza, de avantajul pe care marile puteri economice, cum ar fi Statele Unite ale Americii, sau, la nivel european, Germania, l-au avut. Acest avantaj se refera la posibilitatea de a sari in sprijinul pietelor proprii, fie cheltuind din resursele bugetare proprii, fie prin imprumuturi externe, la care au acces datorita costurilor reduse ale imprumuturilor la care au acces.

Romania nu a beneficiat de acest lux, pe de o parte pentru ca, in timp, nu a reusit sa isi asigure increderea investitorilor externi, care s-ar fi tradus in finantari la costuri mici. N-a avut nici resurse proprii, deoarece statul nu a cladit, inca din perioada de crestere economica, un buget sustenabil.

O revenire din criza e insa mult mai usor de realizat daca statul vine in sprijinul economiei. De aceea, sustinerea segmentului privat prin scutiri de taxe sau amanarea introducerii unora noi ar ajuta mult mai rapid economia sa-si revina.

Asadar, daca autoritatile imbratiseaza ideea crearii unui deficit public mare, dar sanatos, ar fi loc de anularea impozitului minim, de scaderi de impozite cu niveluri exagerate, cum ar fi cele de asigurari sociale, sugereaza specialistii. „Cred ca ar trebui in primul rand comasate unele taxe care au aceeasi destinatie si reduse cele care afecteaza firmele. Cele pentru asigurarile sociale ar fi un exemplu”, sustine Dragos Cabat.

Taxele reduse garanteaza de asemenea cresterea veniturilor bugetare, in conditiile in care firmele isi pot reveni mai repede din dificultati daca lichiditatile de care dispun cresc. In plus, un efect secundar al relaxarii fiscale poate fi si cresterea veniturilor colectate la buget, spune Cabat.

Important este insa ca modul in care se realizeaza deficitul sa fie credibil in ochii investitorilor externi. „Romaniei ii va fi destul e greu, luand in calcul deficitul de credibilitate externa pe care il are, din cauza modului in care a gestionat anterior chetuielile publice. Dar nu este imposibil”, spune Cabat.

Tocmai de aceea, largirea deficitului public ar trebui sa fie realizata concomitent cu reforma sectorului public, taierea cheltuielilor, ceea ce ar demonstra investitorilor ca este un bun administrator.

Acelasi analist remarca faptul ca doua state apropiate Romaniei, Ungaria si Polonia, si care s-au comportat mult mai bine in criza, au ambele deficite publice mai mari decat cel local.

Potrivit lui Cabat, situatia cu care se confrunta Grecia in prezent este generata nu neaparat de nivelul mare al deficitului, ci de faptul ca tara are in spate o suita de ani in care datoria s-a adancit, fara ca roadele investitiilor sa se vada la nivelul veniturilor bugetare.

„Tara a cheltuit imens in ultimii ani. Investitiile se vad, dar nu au ajuns inca sa reduca deficitul, ceea ce indica faptul ca au fost facute nesanatos. Banii s-au cheltuit, dar, ca si la noi, a existat problema coruptiei, care presupune cheltuieli in exces”, a spus Dragos Cabat. De asemenea, in cazul Dubai-ului, nu datoria publica mare este cea care conteaza, ci faptul ca investitiile autoritatilor au fost facute in proiecte imobiliare megalomanice, care intarzie sa-si arate eficienta.

In plus, pentru a cheltui in plus, trebuie ca Romania sa negocieze cu FMI depasirea tintei de deficit stabilita pentru 2010, de 5,9% din PIB, lucru care, crede Cabat, ar fi posibil, dar intr-o forma destul de limitata.

„Ramane de vazut daca FMI este dispus sa renunte la politica sa destul de conservatoare prin care incurajeaza cresterea taxelor si un deficit cat mai mic, dar stabilirea unui deficit usor mai mare decat cel negociat cred ca este posibil”, a mai spus analistul.

O alternativa ar putea insa si intreruperea acordului cu FMI. Dar, atrage atentia Nicolae Chidesciuc, economistul sef al ING Bank Romania, pericolul cu care s-ar confrunta Romania ar fi tocmai pierderea credibilitatii dobandite investitorilor prin acest acord, ceea ce ar conduce la situatia in care investitorii ar deveni reticenti, iar finantarile pe care le acorda tarii s-ar scumpi.

Cu toate acestea, Ungaria a anuntat recent ca va amana transele viitoare de la FMI, in conditiile in care a reusit reforme uluitoare in ultimul timp, ce i-au permis accesul la fonduri ieftine in exterior. Saltul Ungariei a fost uluitor in conditiile in care, anul trecu, tara avea o economie considerata de analisti mai slaba decat cea locala.

In prezent, parametrii macroeconomici care definesc Romania si Ungaria sunt relativ similari, in conditiile in care in tara vecina caderea PIB a fost de 7,5% in T2, inflatia este de 6%, deficitul de cont curent a scazut mult, putin mai agresiv ca in Romania, respectiv la 2,5% din PIB. Ceea ce diferentiaza cele doua tari este imaginea in ochii investitorilor, data de capitalul de incredere. Tocmia de aceea, cresterea investitiilor ar trebui facuta concomitent cu reforma sectorului public, asa incat capitalul de incredere sa nu se piarda.