Cum sunt furati banii bancilor cu acte false si apeluri telefonice deviate, la care raspund puscariasi

Fraudele bancare au devenit tot mai dese pe fondul crizei, creand bancilor prejudicii consistente, a spus Cristian Mocanu, avocat la firma de avocatura Mateut-Budusan, in cadrul seminarului Fraud Prevention care a avut loc marti la Bucuresti.

Cele mai frecvent intalnite fraude bancare organizate din exteriorul bancii (deci care nu sunt planificate de functionari bancari) se intalnesc la creditele de consum, a declarat Marian Dorobantu, coodonatorul departamentului de prevenire a fraudei din Raiffeisen Bank Romania. Cei care pun la punct schema de frauda racoleaza persoane carora le furnizeaza acte de venit false, cu care acestia din urma se duc la banca si incearca sa obtina creditul.

Dupa ce ofiterii de credit fac verificarea actelor, telefoneaza firmei la care solicitantul de imprumut a declarat ca lucreaza. Apelul telefonic este deviat insa de autorii fraudei de pe numarul firmei (de multe ori companii prestigioase, precum Rebu, Tip Top, potrivit lui Dorobantu) catre un alt numar de telefon, unde raspunde una dintre persoanele implicate in schema.

„Tonul vocii si modul in care sunt furnizate detaliile catre banca este foarte profesionist. Unele grupuri chiar au pregatit oameni care creeaza un zgomot de fundal asemenator celui dintr-o companie”, a mentionat reprezentantul Raiffeisen Bank. Acesta spune ca intr-una din scheme, cel pregatit sa raspunda la telefon era chiar o persoana aflata in inchisoare.

Dupa ce fac verificarea datelor, bancile acorda creditele. Titularii incaseaza imprumuturile si le impart cu cei care i-au racolat. Marian Dorobantu spune ca una din cele mai mari scheme de acest gen a fost organizata in 2007-2008, si a implicat numerele de telefon a mai mult de 30 de companii si 200 de persoane care au ridicat credite.

Creditele ipotecare pot fi la randul lor fraudate, insa apeland la scheme mai complexe, care implica folosirea personalului bancar sau a celor care colaboreaza cu bancile, cum ar fi evaluatorii.

Banca da un imprumut gras si executa o locuinta ieftina

Spre exemplu, un imobil este „vandut” succesiv la intervale mici de timp, de fiecare data pentru un pret mai mare, folosind documente masluite. In cele din urma, se ajunge la o suma mult mai mare decat valoarea de piata a imobilului. Cand banca acorda creditul cu ipoteca pe locuinta supraevaluata, proprietarul sau nu mai achita creditul. Imobilul este executat silit de banca, insa cu o pierdere consistenta pentru aceasta, a explicat Liana Iacob, avocat in cadrul firmei de avocatura Mateut-Budusan.

Firmele au fost la randul lor implicate in cazuri de frauda care s-au bazat pe furnizarea de documente false angajatilor, a completat avocatul. Companii care atinsesera plafoanele de finantare la banci au cerut angajatilor sa solicite credite pe baza unor documente de venit false, dar care permiteau obtinerea unor credite cat mai mari. Banii erau folositi de companie. In plina criza, firmele nu au mai reusit sa plateasca imprumuturile, iar banca nu a mai putut recupera banii furnizati pe baza actelor false.

Cum rezolva bancherii problema fraudelor

Liana Iacob spune ca exista metode prin care fraudele pot fi depistate din timp, ceea ce ar permite bancilor sa recupereze mai repede prejudiciul si sa preintampine extinderea fraudei. „Daca activitatea de creditare dintr-o sucursala creste peste media sucursalelor din acele zone, nu este un semn bun. De asemenea, numarul mare de imprumuturi luat de aceeasi societate intr-un rastimp relativ scurt este un semnal prost”, a spus Liana Iacob.

Un indiciu de luat inseama, spune Iacob, sunt si tranzactiile efectuate prin mandat, adica fara prezentarea la banca a proprietarului. Totodata, implicarea unui imobil in tranzactii succesive poate indica o frauda.

In plus, o solutie de prevenire a fraudei ar putea fi si publicarea listelor negre ale companiilor cu clienti asupra carora planeaza suspiciuni, afirma Stefan Buliga, director in cadrul Romtelecom.

Pentru banci insa, atata fraudele cat si mijloacele de preventie sunt ceva nou, asa incat institutiile fac cu greu fata fenomenului. „Unele scheme, foarte complexe si greu de detectat, au fost descoperite datorita dificultatilor economice, deoarece in anii profitabili de dinainte de criza bancile nu le investigau. Pierderile din frauda erau incadrate in categoria credite neperformante si distressed loans”, a explicat Cristian Mocanu, avocat la firma de avocatura Mateut-Budusan.

El a precizat ca de cele mai multe ori, fraudele organizate din afara bancii implica si un angajat bancar. Pe fondul crizei, trendul fraudelor bancare a fost ascendent.

Reactia la frauda a bancilor este destul de atipica in raport cu ce se intampla in tarile din jur, au declarat participantii la seminar. Bancile locale nu prezinta statistici despre cuantumul fraudelor si de multe ori nu raporteaza politiei producerea acestora, incercand sa recupereze prejudiciul pe cale amiabila. In aceste conditii, rata de recuperare este destul de mica.

Bancherii spun ca nu colaboreaza cu politia pentru ca, dupa ce au fost investigate de politie si trimise in instanta, procesele se intind pe cativa ani de zile, asa incat recuperarea pe cale amiabila a banilor furati devine solutia optima.

Potrivit lui Marian Dorobantu de la Raiffeisen Bank Romania, bancile care se implica in recuperarea prejudiciilor fraudelor au o rata de reusita de 10-20% din valoarea pagubei.

La randul sau, Liana Iacob de la firma de avocatura Mateut-Budusan a subliniat ca au existat cazuri in care bancile au reusit sa recupereze banii de la autorii fraudei pe cale amiabila fara sa apeleze la politie, iar banca a fost penalizata, deoarece nu a indeplinit obligatia de denuntare a celui care a realizat frauda.

Aceasta a recomandat bancilor sa trimita cazurile catre politie, pentru ca in felul acesta pot fi identificati si eventuali complici, ale caror bunuri ar putea fi folosite de asemenea pentru recuperarea prejudiciului.

Stefan Buliga de la Romtelecom sustine ca, potrivit analizelor firmelor de cercetare, nivelul prejudiciilor rezultate din fraude s-ar situa intre 2% si 15% din cifra de afaceri, atat la nivelul bancilor cat si in cadrul unor companii din alte domenii de activitate.

Despre fraudele bancare provocate de angajatii bancilor puteti citi aici.