CURS BNR 7 MAI 2025. Moneda euro s-a apreciat semnificativ, la 5.0991, cu 0,0619, de la 5.0378, după foarte multe cotaţii succesive apropiate, pe semnificaţie politică, exprimând la continuarea sentimentului negativ în piaţa valutară, care i-a făcut pe investitori să reacţioneze.
Este o creştere cu câteva fracţiuni mai mică decât cea de ieri. Experţii spun că acest pusee de regulă durează trei zile, deci s-ar putea ca efectul de antrenare negativă George Simion pentru leu să mai continue şi mâine.
1 dolar american = 4.4898 lei
Dolarul american s-a apreciat şi el asemănător, la 4,4898, de la 4,4517 lei, cu 0,0381 unități, comparativ cu ziua de marţi, 6 mai.
Această apreciere indică şi ea acelaşi sentiment negativ din pieţe, la adresa victoriei lui George Simion, în primul tur al alegerilor prezidenţiale. Sentimentul ar putea fi atenuat de exemplu de lipsa de încrede în politicile tarifare ale lui Donald Trump.
1 liră sterlină = 5.9866 lei
Lira sterlină a înregistrat o apreciere asemănătoare, la 5.9866, de la 5.9272, de 0.0594 unități, din nou mai consistentă decât în cazul dolarului şi monedei euro, dar mai potolită decât ieri, când sărise cu peste 8 sutimi.
CURS BNR 7 MAI 2025. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat miercuri, pentru B1 TV, că există o presiune pe curs din cauza incertitudinii politice, care s-a suprapus peste probleme ca deficitul bugetar mare. Acesta a precizat că BNR depune eforturi să nu avem creșteri mari ale dobânzilor, dar „direcția este aceasta, în condițiile de instabilitate și lipsă de decizie politică relevantă”.
Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Talk B1”, moderată de Gabriela Mihai pe B1 TV.
Dincolo de elementele fundamentale care au caracterizat slăbiciunile economiei românești – și aici mă refer la un deficit bugetar mai ales, la care nu s-a găsit soluție – au apărut aceste tensiuni politice și aceste elemente de nesiguranță și instabilitate. Piețelor nu le place această instabilitate, ele reacționează imediat când există fundamente slabe și incertitudini și câte incertitudini avem noi acum nici nu vreau să le enumăr.
În consecință, ceea ce încercăm să facem e să temperăm excesele și temperăm excesele. Ieri am avut o depreciere de două puncte procentuale, iar în termeni financiari nu e o depreciere mare, dar înțelegem, sigur că da, că am depășit un prag psihologic. Pe de altă parte, în România am reușit să nu avem deprecieri de două puncte procentuale cum au fost în alte țări la modul curent, pentru că am avut o cu totul altă situație de gestionat și BNR a reușit s-o gestioneze.
Nu mai suntem în acea paradigmă de stabilitate și de intrări de valută pe care le-am avut până acum. Până vom ajunge într-o situație de stabilitate politică și mai ales de predictibilitate politică în ce înseamnă deciziile pe care le vor lua autoritățile din România, dincolo de BNR, riscăm să avem această evoluție cu dobânzi în creștere și un curs care coboară ușor.
Vom încerca să nu avem creșteri mari în ce înseamnă dobânzile și să nu avem creșteri mari în ceea ce privește cursul, dar direcția este aceasta, în condițiile de instabilitate și lipsă de decizie politică relevantă”, a explicat Dan Suciu, pentru B1 TV.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/04/bnr-2-1024x576.jpg)
Acesta a precizat apoi că înțelege îngrijorările oamenilor, dar presiunea nu e atât de acută încât „să fie nevoie de schimbări masive de valută”.
„Problema care s-a remarcat e că sunt investitori instituționali care au ieșit de pe actvele românești. Asta e marea problemă pentru că ei, continuând această perioadă de neclaritate, nu merită să fie asumată de ei și vând activele româneși și merg în altă direcție. De aici vine presiunea pe curs, nu din altă cauză. Și oamenii nu trebuie să-și schimbe banii că, până la urmă, tranzacțiile tot în lei se vor face în România și nu asta e problema numărul 1, o schimbare de valută la orice sumă, oricând și oricât.
Mai ales acum că suntem într-un puseu speculativ, pentru că s-a creat o anumită panică, nu știm dacă e un moment optim să schimbi banii personali.
Evident că presiunea continuă, vom încerca s-o temperăm”, a mai declarat Dan Suciu, pentru B1 TV.
CURS BNR 7 MAI 2025. Piața financiară este în așteptare pentru a vedea unde se poate găsi un nou palier, iar pragul în jurul căruia se duce acum lupta este de 5,1 lei/euro, consideră consultantul de strategie în cadrul XTB România, Claudiu Cazacu.
‘Avem o dinamică mult mai volatilă decât cea cu care ne-am obișnuit pe curs, odată cu spargerea pragului de 5 lei. Incertitudinea, emoția joacă un rol important în momentul de față în piață, au jucat mai ales ieri. Iar acum, traderii caută un nou reper de echilibru.
Pentru că, dacă până acum, eram obișnuiți cu niveluri ușor sub 5 lei/euro, acum peste 5 se încearcă găsirea noului reper. Cred că piața este parțial în așteptare, deși pare greu de crezut, este în așteptare pentru a vedea unde se poate găsi un nou palier. Din punctul meu de vedere, volumele sunt mult mai mari decât de obicei, asta este estimarea noastră.
Pragul în jurul căruia se duce acum lupta este de 5,1. Din perspectiva mea, ca nivel de opinie, cred că piețele sunt dornice să testeze niveluri de peste 5,1, dar nu știu dacă și banca centrală este deschisă la a permite o mișcare prea rapidă. Așadar, aș spune că urmărim acest nivel de 5,1 pentru sesiunea de astăzi și pe termen scurt.
Sigur, teoretic, orice se poate întâmpla, dar practic nu cred că este o piață din care să lipsească banca centrală și nu este o piață care să fie cu totul cuprinsă de febră speculativă. Din punct de vedere macro aveam nevoie de un curs ceva mai slab pentru leu și acesta a fost momentul în care el s-a declanșat’, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, Claudiu Cazacu.
Moneda națională s-a depreciat marți, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,0378 lei, în creștere cu 6,03 bani (1,21%) față de cotația precedentă, de 4,9775 lei, înregistrând un maxim istoric.
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat marți, pentru AGERPRES, că Banca Națională a României a atras lichiditatea din piață după ce intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ, ceea ce a condus la creșterea dobânzilor.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat miercuri la 6,47% pe an, de la 6,08% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de BNR.