Efectul prabusirii creditarii: Multe banci locale vor dori sa plece, dar nu vor avea cui sa vanda

Daca inainte de criza piata de fuziuni si achizitii era dominata numeric de cumparatori, pe fondul crizei majoritari au devenit vanzatorii.

Motivul? Scaderea acuta a creditarii, principala activitate generatoare de profit, le conduce pe tot mai multe banci la concluzia ca este inutil sa isi mai pastreze aici subsidiare sau sucursale, considera analistii financiari.

„Sunt multe banci, atat din Austria cat si din Grecia, care ar dori sa isi lichideze sucursalele care se afla in Europa Centrala si de Est, inclusiv Romania, dar nu au cui vinde in prezent”, a spus Mihai Pop, partener in cadrul casei de investitii Osprey Partners.

Reducerea profiturilor bancare, din cauza crizei, a condus si la reducerea multiplilor in functie de care investitorii calculeaza valoarea bancilor.

Costul de achizitie se calculeaza, grosso modo, in functie de valoarea capitalurilor proprii, carora li se aplica un multiplu.

„Inainte de intrarea in criza, tranzactiile de pe piata bancara se faceau cu un multiplu de 4, iar in prezent coeficientul a scazut la 2 sau chiar sub 2”, a explicat Mihai Pop.

Chiar daca si la acest nou nivel de pret bancile ar fi interesate sa vanda, Pop a mentionat ca pentru piata locala se gaseste greu cumparator. Dincolo de perspectivele sumbre privind cresterea afacerilor, investitorii straini mai au o reticenta in ce priveste piata locala – mediul bancar din Romania este perceput ca fiind mai putin performant decat sistemele din Cehia, Polonia sau Ungaria, a explicat consultantul in investitii.

Diferenta dintre modul in care s-a facut banking la noi si in celelalte tari se vede la nivelul calitatii portofoliului de credite. „Portofoliul de credite corporate al bancilor din Romania nu este foarte solid. Cele mai multe dintre bancile locale au aceeasi vechime cu perioada de crestere econiomica si au fost obisnuite sa considere ca trendul de crestere alerta va dura la nesfarsit atunci cand au evaluat garantiile aduse de companii pentru credite”, a spus Pop.

„In Romania, evaluarile firmelor au fost mult mai slabe decat cele facute in Cehia sau Polonia, tari unde bancile au vechime, au prins mai multe cicluri economice, si stiu sa faca o evaluare realista, deci au fost mult mai circumspecte”, a completat acesta.

Pop considera ca situatia bancilor se va inrautati mult in urmatorii doi ani, cand acestea vor avea de realizat provizioane pentru mult mai multe credite neperformante.

Daca o banca detine insa un portofoliu solid, atunci ar putea exista sanse ca tranzactia sa aiba loc. Doru Lionachescu, partener in cadrul casei de consultanta Capital Partners, declara recent ca scoaterea la vanzare a RBS Romania a starnit interes in piata, iar mari banci straine s-ar putea afla in postura de cumparatori. Mihai Pop susitne insa ca nu este de asteptat sa fie o tranzactie care sa impresioneze prin suma : „proprietarii vor fi fericiti si daca obtin doar 50% din pret”.

Principalul jucator din achizitii ar putea deveni statul

Un reprezentant al pietei bancare, Claudiu Cercel, vicepresedinte al BRD SocGen, atragea recent atentia ca piata locala este prea aglomerata, iar bancile cele mai mici sunt cele mai expuse in actualele conditii de criza. 10 – 15 banci ar fi un numar suficient pentru nevoia de servicii financiare a romanilor, crede Cercel.

Daca piata este supraaglomerata, ce se va intampla cu bancile care nu vor reusi sa reziste conditiilor actuale si nu vor gasi niciun cumparator?

In opinia lui Doru Lionachescu, ca urmare a oricarei crize de supraproductie, cei care nu vor reusi sa se vanda vor disparea pur si simplu de pe piata.

Acesta crede ca in sistemul bancar a mai ramas loc doar pentru bancile care au atins deja o masa critica, adica detin o cota de piata de aproximativ 5%, criteriu indeplinit in prezent doar de primele 8 banci de pe piata.

In plus, unul din jucatorii care ar putea capata mare importanta pe piata achizitiilor bancare va fi statul, care, in opinia lui Pop, va activa din nou fosta structura de administrare a creantelor bancare neperformante, AVAB (Autoritatea de Valorificare a Activelor Bancare), care ar putea intra in actionariatul bancilor pe care le va considera interesante, prin infuzii de capital.

In opinia lui Doru Lionachescu, criza a fost un exemplu in sensul ca la nivelul autoritatilor trebuie sa existe parghii care sa le ajute sa intervina in cazul in care pietele trec prin situatii dificile.

Ce a insemnat un an de criza pentru piata de achizitii in mediul bancar?

Anul trecut se vorbea despre un mare interes al investitorilor pentru bancile locale, iar presa era plina de stiri in care se anunta lansarea spre vanzare a Bancii Trasilvania, Bancii Carpatica, Libra Bank sau, acum 2-3 ani, CEC Bank.

Motivul pentru care anul anterior nu a fost finalizata nicio achizitie bancara a fost in general acela ca bancile aveau pretentii mari in privinta pretului. „Ultimele discutii de achizitie de care am auzit vorbindu-se au fost in cazul Banca Transilvania, la finele anului trecut, care insa nu s-a vandut pentru ca institutia a tinut la pret”, a spus Mihai Pop.

Intre timp, criza a avut un impact puternic asupra afacerilor bancare, asa incat in primele 6 luni institutiile si-au redus volumul creditarii la 30% din capacitatea din S1 2008, iar piata bancara a devenit brusc neinteresanta pentru investitori.

Asa incat, in prezent piata de achizitii din sectorul bancar pare blocata, existand o singura exceptie, RBS Romania, care a a fost scoasa la vanzare de grupul mama, acum cateva luni.