Isarescu, optimist: Romania va intra intr-o perioada cu intrari masive de capital

„Este probabil sa intram intr-o noua perioada in care in Romania vor intra masiv capitaluri, cu suisuri si coborasuri. Accentuarea situatiei dificile din Grecia ar putea sa tempereze ce spun acum. Cred, insa, ca ciclul pe termen mediu este inevitabil o perioada in care vom avea intrari mai mari de capital. Vom incerca binenteles sa atenuam volatilitatea cursului de schimb, dar acesta nu este un “must”, a spus Isarescu, citat de Mediafax.

El a aratat ca nu trebuie date mesaje gresite despre ceea ce banca centrala poate face pentru a influenta evolutia cursului.

„Daca intrarile de capital vor fi mari, acumularea de rezerve execedentare, deja avem rezerve internationale excedentare si crearea de lichiditate prin interventii directe este o iluzie, nicio banca centrala nu poate face acest lucru. Vom incerca sa descurajam volatilitatea extrema a cursului, prin alte masuri neortodoxe, dar in acelasi timp spunem ca este foarte important sa fie asigurata competitivitatea produselor romanesti nu numai prin pret, ci si prin productivitate, costuri scazute de productie, promovare corespunzatoare, deschiderea spre noi piete de export.

Reformele structurale sunt esentiale in acest sens”, a spus Isarescu. El a aratat ca Romania a fost „inundata” in perioada 2006 – 2008 de capitaluri straine, iar mixul de politici macroeconomice nu a fost corespunzator.

Isarescu a explicat ca discutia publica trebuie orientata catre mixul de politici macroeconomice, care determina un model de crestere economica sustenabil sau nu.

„Alminteri vom ramane si in viitor, ca si in trecut, in mare masura la dispozitia capitalului privat care ati vazut ce comportament are: te iubeste cateodata foarte mult si iti invadeaza tara cu sume imense fata de capacitatea de absorbtie a unei economii mici si deschise ca Romania, pentru ca apoi din considerente care nu tin totdeauna de economia interna, ci de motivatii internationale, sa se retraga brusc si sa creeze alt fel de probleme”, a continuat Isarescu.

El a aratat ca Romania a raspuns bine in perioada 2000 – 2004 la intrarile de capital „modeste”, in contextul in care a existat si un acord cu FMI.

Isarescu a aratat ca in perioada 2005 – 2008 au fost intrari mari de capital, dar si cheltuieli bugetare ridicate, care nu s-au dus in sectorul de infrastructura, ci pe partea de cheltuieli sociale si salariale.

„Din 2009, mixul de politici macroeconomice a fost corect, chiar daca perceptia in timp ce au fost puse in practica a fost ca mixul nu a fost corect si ca erau alte solutii. Nu erau, erau doar alte iluzii, de data asta mult mai periculoase”, a continuat guvernatorul bancii centrale.

El a spus ca economia se obisnuise cu intrari de capitaluri mari, in conditiile in care acestea insumau in 2004 circa 4 miliarde de euro si in perioada 2005-2008 se situau la o medie anuala de 16 miliarde de euro.

„Noi nu am fost intr-un «sudden stop», prin comparatie medicala ca un infart, dar am fost foarte apropiati de un «sudden stop», asa cum se defineste fenomenul pe plan international ca fiind momentul cand, dintr-un motiv international sau intern, capitalurile care alimenteaza o economie pur si simplu se opresc. Economia este obisnuita sa creasca bazata pe aceste capitaluri straine”, a afirmat Isarescu.

Guvernatorul a spus ca nu a crezut in 2009 ca Romania se apropie de un „sudden stop”.

„Cifrele arata ca nu am fost chiar acolo, dar eram foarte aproape. Si asta nu este de gluma. Cred ca noi nu am intrat intr-un «sudden stop», inclusiv pentru faptul ca am reactionat la timp, la sfarsitul lui 2008 si inceputul lui 2009. Si in consecinta si miscarile de capital care incepusera sa fie brutale nu s-au reversat – spus cu alte cuvinte nu au mai intrat atat de multe capitaluri in Romania, dar nu s-au retras. O retragere de capitaluri ne-ar fi pus intr-o situatie de «sudden stop». Cheia care a evitat aceasta situatie total dramatica pentru o tara a fost faptul ca am incheiat la timp acordul de imprumut cu Fondul Monetar si cu Uniunea Europeana”, a declarat guvernatorul BNR.

Pe de alta parte, el a spus ca este o eroare atunci cand politicienii spun ca vor deficit bugetar mai mare, intrucat au nevoie de cheltuieli bugetare mai ridicate.

Isarescu a explicat din nou ca atunci cand se realizeaza un deficit bugetar mai mare cresc aproape automat si costurile de finantare, iar per total se vor majora cheltuieli bugetare.
„Va raspund domnule prim-ministru la faptul ca mai bine sa sufere politicienii. Politicienii, daca urmeaza politici financiare sanatoase, nu vor suferi pentru ca nu este durere mai mare pentru un om politic decat sa promita ceva si sa nu se poate tina de cuvant, pentru ca in final piata raspunde foarte rapid si taie acea iluzie de cheltuieli bugetare suplimentare”, a afirmat Isarescu.

Premierul a declarat, prezent la acelasi seminar, ca Guvernul se va abtine de la politici populiste, astfel incat cetatenii care au suferit in ultimii doi ani de criza economica, sa nu fie afectati de decizii care nu pot fi sustinute economic.

„Romanii au suferit prea mult in acesti doi ani ca politicienii sa ii puna din nou in fata unor incercari populiste care sa ii coste in viitor. Mai bine sa sufere politicienii, dar sa fie realisti, pentru a putea conserva ceea ce am cladit cu mare greutate in acesti ultimi doi ani”, a spus Boc.

Guvernatorul BNR a afirmat in urma cu doua saptamani ca o apreciere excesiva a leului ajuta dezinflatia pe termen scurt, dar ar putea aduce dezavantaje pe termen mediu si lung, iar banca centrala este interesata ca rata de schimb sa ramana intr-o zona de echilibru.

El a aratat atunci ca de multi ani nu a mai vazut un atat de mare aflux de rapoarte pozitive la adresa Romaniei, ceea ce pune presiune pe cursul de schimb, atragand fonduri volatile.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, afirma recent ca intensificarea fluxurilor de capital strain va face ca dobanda sa redevina principalul instrument de politica monetara, dar bancile centrale vor oscila intre obiectivul inflatie si cel al competitivitatii.

„Deocamdata nu vedem un val foarte mare de capitaluri, dar probabilitatea este destul de inalta. In 2005 – 2008 cand au fost intrari mari de capital nu ne-am comportat cum ar fi trebuit. Se poate face foarte putin pentru a proteja competitivitatea prin pret. Cresterea competitivitatii non-pret inseamna ca toate reformele trebuie indreptate catre intarirea competitiei si a concurentei pe piata. Pana acum s-au facut prea putine, daca ma intrebati sa dau un exemplu as spune doar noul Cod al Muncii”, a spus Croitoru.

In opinia lui Croitoru, Guvernul trebuie „sa faca loc” sectorului privat, mai ales ca in perioade de crestere economica, deficite mai mici nu inseamna neaparat cheltuieli publice mai mici.