Leul ar putea fi cea mai buna investitie in depozite bancare inca 2 ani

Noile bonificatii oferite de banci la leu au transformat moneda nationala in cea mai rentabila moneda de investire pentru romani, indiferent care ar fi destinatia banilor economisiti, o achizitie efectuata in lei sau in euro, spun specialistii.

„Atat argumentul cursului cat si cel al nivelului randamentelor pledeaza cauza leului la ora actuala. Dobanzile sunt real pozitive, daca avem in vedere nivelul inflatiei (8,46%, inflatia anuala din aprilie), iar leul preconizam ca va urma un trend de usoara apreciere in fata euro in viitor”, a spus pentru DailyBusiness Ciprian Dascalu, trader Millenium Bank Romania.

Astfel, pe fondul aprecierii monedei nationale, pentru suma in lei investita in depozit, cel care face plasamentul va avea de incasat mai multi euro dupa ce desfiinteaza depozitul si transforma leii in euro, decat in momentul cand a inaugurat depozitul. In plus, beneficiaza si de dobanda mare la lei.

Pe de alta parte, daca achizitia se face in lei, atunci cel care a realizat plasamentul in moneda nationala are de asemenea de castigat, deoarece va beneficia de cel mai mare randament de pe piata la depozite.

Cele mai multe dintre banci si-au aliniat dobanzile la depozite la 10-11%/an la lei, in timp ce pentru euro cele mai mari bonificatii sunt de 5-5,5%/an, iar la dolar de 3-3,5% pe an.

„Doar in cazul in care ar fi vorba de o depreciere foarte mare a leului si inflatia ar fi la randul sau mare, se poate vorbi de un dezavantaj al economiilor in lei. Noi anticipam un nivel al cursului leu/euro in scadere pe termen mediu, ceea ce pledeaza pentru economiile in lei”, sustine la randul sau Otilia Ciotau, economist sef al Piraeus Bank Romania.

Unul din factorii care sustin cresterea monedei nationale sunt randamentele mari oferite pe piata interbancara, alaturi de un sentiment pozitiv al investitorilor straini fata de pietele emergente.

Dascalu mizeaza la randul sau pe aprecierea leului in fata euro pe termen mediu, chiar daca, in opinia sa, banca centrala nu exercita un control ferm al lichiditatii pe piata interbancara, asa incat sa pastreze dobanzile la depozitele overnight la un nivel apropiat de cel al dobanzii de politica monetara.

De exemplu, in ultimele zile, dobanzile overnight au coborat chiar si sub nivelul de 7% pe an, in conditiile in care rata dobanzii de politica monetara este de 9,75% pe an.

„Zilele trecute am asistat la o apreciere puternica a valutelor din zona fata de euro, apreciere care poate fi pusa pe seama randamentelor crescute oferite de aceste monede. Leul nu a urmat acest trend, deoarece dobanzile coborasera chiar si sub 7% pe an”, a spus traderul Millennium.

„Este adevarat ca banca centrala a atras un volum mare de lei in depozite pentru a regla nivelul lichiditatii, dar nu a fost de ajuns. In acest timp, bancile din jur au controlat mult mai bine lichiditatea”, a adaugat acesta.

Cat timp mai au nevoie bancile de banii romanilor?

Cat timp vor mentine insa bancile niveluri mari ale dobanzilor la lei? Bancile au inceput sa puna accent pe atragerea de resurse de pe piata locala odata cu aparitia crizei internationale a creditelor, cand creditorii externi au scumpit imprumuturile, pe fondul cresterii primei de risc asociate Romaniei. Atunci, piata autohtona a devenit o sursa mai ieftina pentru institutiile financiare din tara.

„Refinantarea externa este acum mult mai scumpa. Ne putem astepta ca aceasta situatie sa se mentina cel putin inca 1-2 ani, asa incat depozitele in lei sa fie cat se poate de favorabile”, a mai spus Otilia Ciotau, de la Piraeus Bank.

Bancile atrag resurse in lei, desi ofera preponderent credite in valuta, pentru ca moneda nationala le ofera o posibilitate de finantare mai ieftina pe piata interna, a explicat Ciprian Dascalu de la Millenium.

„Costurile pe care bancile trebuie sa le suporte pentru rezervele minime constuite la resursele atrase in lei sunt mult mai mici decat cele pentru euro, asa incat, chiar daca finanteaza in euro, prefera sa atraga economiile in lei”, a afirmat Dascalu.

El preconizeaza ca refinantarile externe vor deveni din nou accesibile bancilor locale „poate la sfarsitul anului viitor”. Pana atunci, acestea continua sa se finanteze de pe piata interna.