Lovitură extrem de dură pentru românii cu credite. Creșterea record a IRCC îi va lovi în plin

Creșterea fără precedent a IRCC se va traduce direct prin rate mai mari pentru sute de mii de debitori, care vor plăti zeci sau chiar sute de lei în plus la împrumuturile deja contractate.

Conform calculelor Profit.ro, pentru un credit de 100.000 de euro echivalent, respectiv 500.000 de lei, contractat pe 30 de ani, rata lunară va crește de la 3.513 lei la 3.678 de lei. Diferența de 165 de lei poate părea modestă pentru unii, dar în timp se transformă într-o povară suplimentară de mii de lei, greu de gestionat pentru familiile deja afectate de scumpiri și de creșterea costului vieții.

Situația îi afectează nu doar pe cei care au credite în derulare, ci și pe cei care se pregătesc să se împrumute. Dobânzile fixe rareori mai coboară sub 5%, chiar și pentru ofertele considerate avantajoase. Cele mai bune opțiuni din piață se situează în jurul a 4,70%, însă există și bănci care propun credite cu dobânzi de 5,15% sau 5,20%. În acest context, accesul la finanțare devine mai dificil, iar costurile totale suportate de debitori se amplifică.

Un alt element îngrijorător este lipsa mobilității financiare. Datele Băncii Naționale a României arată că doar 0,4% dintre debitorii ipotecari și-au refinanțat creditele în ultimul an.

Citește și: Alexandru Nazare: „Agenţia Fitch nu ne-ar fi confirmat rating-ul dacă nu majoram TVA”. Cât de mare a fost riscul ca România să piardă fondurile europene

Practic, sute de mii de români plătesc mai mult decât ar fi nevoie, rămânând blocați în contracte dezavantajoase. Această inerție alimentează profiturile băncilor, dar în același timp adâncește golul din bugetele gospodăriilor.

Contextul economic și politic contribuie la presiunea suplimentară asupra pieței. România se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 9,3% din PIB, un nivel comparabil cu anii de criză globală 2009 și 2020. Lipsa unor măsuri ferme adoptate de coaliția PSD-PNL-UDMR a fost accentuată de turbulențele politice generate de reluarea alegerilor prezidențiale. Demisia lui Marcel Ciolacu și ascensiunea surprinzătoare a lui George Simion în primul tur au alimentat temerile investitorilor, care l-au perceput pe liderul AUR drept un politician populist și eurosceptic.

Reacția piețelor nu a întârziat: investitorii străini au început să vândă masiv active românești, ceea ce a împins cursul euro peste pragul psihologic de 5 lei. Pentru a limita deprecierea monedei naționale, Banca Națională a României a intervenit pe piață, cheltuind între 6 și 8 miliarde de euro. Intervenția a avut efecte secundare importante: a redus lichiditatea din piață și a determinat o creștere abruptă a dobânzilor, de la 5,5% – nivelul facilității de depozit – la 6,5%, rata-cheie, și chiar mai sus în unele tranzacții interbancare.

Românii cu rate calculate cu IRCC au avut de câștigat, până acum

După turul al doilea al prezidențialelor, câștigat de Nicușor Dan în fața lui George Simion, presiunile asupra pieței financiare s-au menținut. BNR a fost nevoită să ofere finanțare băncilor prin operațiuni repo, mai ieftine decât creditarea la Lombard, dar totuși mai costisitoare decât nivelurile cu care era obișnuită piața. Cererea pentru aceste împrumuturi temporare a variat între 25 și 6,5 miliarde de lei, dar banca centrală nu a reușit să acopere integral necesarul.

În ceea ce privește impactul asupra debitorilor, diferențele devin vizibile în rate. Pentru un credit ipotecar de 210.000 de lei pe 25 de ani, raportat la ROBOR, rata a crescut deja de la 1.615 lei la 1.721 de lei. În cazul celor cu credite legate de IRCC, majorarea vine cu întârziere: rata de 1.628 de lei rămâne valabilă până în octombrie, dar va urca la 1.701 lei ulterior. Deși diferența pare mică, pe termen lung aceasta se acumulează în costuri semnificative.

Paradoxal, debitorii care au ales IRCC au avut de câștigat până acum, comparativ cu cei legați de ROBOR. Din 2019 până în prezent, aceștia au plătit aproximativ 3.600 de lei mai puțin. Însă avantajul s-a evaporat odată cu noua creștere, confirmând realitatea dură: atunci când economia și politica scapă de sub control, costul este transferat imediat către populație.

Citește și: Barometrul Eurostat arată că tinerii absolvenţi de studii superioare din România câştigă, în medie, cu 148% mai mult decât cei fără diplomă universitară