Politistii de la Biroul de Combatere a Crimei Organizata si procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) au descins, vineri, in opt locuinte din Bucuresti si Snagov.
Totodata, anchetatorii fac perchezitie si la vila lui Said Baaklini din localitatea Stefanesti, relateaza Mediafax.
In februarie, procurorii anticoruptie l-au trimis in judecata pe Said Baaklini, asociat si administrator la SC Libarom Agri SRL, pentru tentativa de stabilire cu rea-credinta a taxelor avand ca rezultat obtinerea fara drept unor sume de bani cu titlu de restituiri de la bugetul de stat, precum si pentru asociere in vederea savarsirii acestei fapte, potrivit Directiei Nationale Anticoruptie (DNA).
Alaturi de acesta sunt judecati Adrian Chebutiu, presedinte al consiliului de administratie si director general al UCM Resita, si Coriolan Adrian Preda, director executiv al societatii, pe care procurorii ii acuza de complicitate la tentativa de stabilire cu rea-credinta, de catre contribuabil, a taxelor, avand ca rezultat obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de restituiri de la bugetul de stat si asociere in vederea savarsirii acestei fapte.
In acelasi dosar a fost trimis in judecata si Eugen Bogatu, director al Directiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanta, pentru favorizarea infractorului si intermedierea de operatiuni comerciale de catre persoana care, in virtutea atributiilor de serviciu, are obligatia de a supraveghea si controla un agent economic privat, daca fapta este de natura de a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite.
In acest caz senatorul Mircea Marius Banias sa fost scos de sub urmarire penala pentru favorizarea infractorului.
Said Baaklini este acuzat ca a cerut restituiri ilegale de TVA de 60 de milioane euro, dupa ce UCM Resita i-a vandut patru motoare nefunctionale, aflate pe stoc de peste 20 de ani, la un pret de 50 de ori mai mare.
Pe de alta parte, in iunie 2010, procurorii DIICOT consemnau, in rezolutia de incepere a urmaririi penale pe numele a noua persoane, intre care si fratii Mehdi si Hassan Awdi, patroni ai societatii de difuzare a presei Rodipet, ca „grupul a operat conform unei anumite discipline si unui anumit control la nivel national si international si si-a exercitat influenta in mediul politic, in mass-media, in sectoarele economiei, caracteristici esentiale care confera putere si autoritate crimei organizate”.
In documentul citat, procurorii DIICOT mai nota: „Acoperirea acestor infractiuni a fost usurata de complexitatea operatiunilor financiare si de posibilitatile pe care le ofera tinerea contabilitatii pentru a disimula afacerile frauduloase, iar autorii acestor infractiuni au stiut sa inspire incredere prin atitudine si comportament, fiind inteligenti, avizati si versati”, anchetatorii facand referire la numeroase contracte incheiate nelegal de fratii Awdi cu ajutorul membrilor grupului.
In rezolutie se mai arata ca aceste infractiuni au fost comise „in scopul maximizarii profiturilor ilegale ale grupului, ca au implicat forme complexe de organizare, au presupus implicarea unor persoane care se bucura de pozitii sociale si profesionale dintre cele mai bune, au implicat difuziunea responsabilitatii”.