Potrivit unui scenariu alarmant prezentat de economiști, în contextul pensionării accelerate a generației născute după decretul lui Ceaușescu din 1966 care a interzis avorturile, sistemul actual de pensii nu va mai putea acoperi necesarul pentru toți beneficiarii. În perioada 1967–1969 s-au născut aproximativ 1,4 milioane de persoane, iar până în 2030, aproape 1,6 milioane de români urmează să se pensioneze. Acest lucru va ridica numărul total de pensionari din România de la 5 milioane, cât este în prezent, la 6,6 milioane.
La un buget de pensii deja fragil, impactul va fi devastator. În acest moment, Guvernul are nevoie de 13,7 miliarde de lei lunar pentru plata pensiilor. După Marea Recalculare din septembrie 2024, suma a crescut cu încă 2,5 miliarde de lei pe lună. Adăugarea a 1,6 milioane de noi pensionari ar putea duce cheltuielile lunare la niveluri imposibil de susținut. Astfel, specialiștii estimează că nu vor exista bani de pensie pentru un milion de persoane.
Problema nu este nouă, dar este din ce în ce mai gravă. În ciuda creșterilor de pensii din ultimii ani, situația fiscală a României este una critică.
„Am avut o creștere a pensiilor anul trecut, în septembrie, care nu a fost ancorată în o sursă de venit bugetar. A fost o creștere cu scop electoral, evident. S-a putut face din pix. Este o creștere bună pentru că aveam pensiile mult prea mici. În același timp, este o creștere bazată pe salarii care au crescut mai lent”, explică Andreea Nică, vicepreședintele CFA România, potrivit Bzi.
Aceasta subliniază că salariile mici din economie contribuie prea puțin la susținerea sistemului.
„Avem peste un milion de români care câștigă salariul minim pe economie și, bineînțeles, contribuțiile lor, impozitele pe care le plătesc, sunt la nivelul acesta. Așa că este bine că avem pensii care au crescut, este însă complicat pentru că o mare parte din deficit poate fi explicată prin această creștere de pensii și de salarii în sectorul bugetar”, mai afirmă Nică.
Un alt semnal de alarmă este dat de durata de viață a românilor. Un studiu realizat de CFA România arată că „dacă nu trăiești peste 74 de ani, nu ajungi să recuperezi suma pe care ai contribuit-o la sistemul public de pensii”. Această realitate face ca sistemul de pensii să fie ineficient și inechitabil pentru multe categorii sociale.
În plus, pentru a asigura sustenabilitatea pensiilor pe termen lung, se conturează deja măsuri dure.
„Dacă pensionarii de acum au pensiile mici, pensionarii de peste 20 de ani nu vor mai avea pensii în niciun fel dacă nu sunt încurajați să încerce să lucreze cât de mult”, avertizează Andreea Nică.
Ea susține că vârsta de pensionare ar trebui majorată, astfel încât oamenii să contribuie mai mult timp la bugetul de stat.
„Soluțiile sunt puține și au în vedere creșterea vârstei de pensionare, pensii mai mici și contribuții la pensie mai mari”, conchide expertul economic.
Cu alte cuvinte, viitorul sistemului public de pensii din România depinde de măsuri drastice, de o reformă fiscală profundă și de o schimbare de mentalitate. Fără acțiuni rapide, milioane de români riscă să nu mai aibă siguranța unui venit după retragerea din activitate.