Pogea: Oricine ar veni la guvernare, e condamnat sa faca reforma publica

Imprumutul extern si criza au impus conditii care obliga Romania la o reforma a sistemului public pe care orice guvern, de orice culoare politica, va fi nevoit sa o implementeze, a atras atentia ministrul Gheorghe Pogea, care in cele din urma a primit aviz negativ din partea comisiei.

Audierea ministrului a echivalat cu un bilant al fostei guvernari, acesta enumerand atat succesele cat si esecurile mandatului sau, precum si stringentele cu care va trebui sa se confrunte noua guvernare.

Fostul executiv a indeplinit doua din cele mai importante cerinte impuse de catre Fondul Monetar International Romaniei: incadrarea in deficitul bugetar si in plafonul de cheltuieli bugetare, a indicat ministrul.

El a explicat ca au mai ramas de finalizat legea sistemului unitar de salarizare, legea raspunderii fiscale si reforma pensiilor, care a fost depusa la parlament prin asumarea raspunderii, si legea bugetului de stat, care trebuie aprobata pana la 31 decembrie. Pogea a atras atentia ca, indiferent care va fi componenta viitorului executiv, adoptarea celor trei reglementari e vitala, pentru a se respecta acordul cu FMI, dar mai ales pentru a se reusi reforma sistemului public.

In opinia sa, principalul factor de risc al Romaniei este deficitul bugetului public, ministrul lasand de inteles ca la nivelul deficitului s-ar putea produce derapaje, ceea ce ar conduce la neindeplinirea termenilor prevazuti in acordul cu FMI. Cu toate acestea, ministrul a mentionat ca spera ca indicatorul sa scada sub nivelul de 3% din PIB in 2012, fata de 7,4% cat e preconizat pentru 2009.

Vestea buna este insa ca Romania isi permite sa se indatoreze la nivel public, tocmai pentru ca pana acum nu a facut-o, a subliniat ministrul. Datoria publica locala este de 28% din PIB, in conditiile in care, conform prevederilor tratatului de la Maastricht, pe care Romania trebuie sa le indeplineasca in vederea adoptarii euro, ea poate urca pana la 60% din PIB.

„Media aceluiasi indicator in statele din Uniunea Europeana este de 72,6%, ceea ce inseamna ca putem apela la inca un imprumut extern daca este nevoie, pentru asigurarea cresterii economice, dar fondurile trebuie indreptate spre investitii publice”, a declarat ministrul Pogea.

Pogea a subliniat ca realizarea investitiilor reprezinta o solutie si pentru inghitirea numarului mare de someri inregistrat ca urmare a crizei. Nivelul scazut al investitiilor publice a fost una din criticile des adresate autoritatilor, dar ministrul finantelor a mentionat ca s-a reusit ca toate imprumuturile pe termen lung contractate de stat sa mearga catre investitii: „Ne-am imprumutat pana acum de 24,35 de miliarde de lei, iar volumul investitilor este de 24 de miliarde. Pentru intreg anul 2009 am prognozat investitii publice de 35,7 miliarde lei”, a explicat Pogea, mentionand ca pentru 2010 e planificat un nivel similar al investitiilor.

Reforma salariilor din domeniul public s-a realizat partial, chiar daca nu la nivelul intentiilor anuntate initial de guvern. In primele noua luni ale anului cheltuielile bugetare cu salariile au crescut cu 9,2%, din cauza ca in ultimul trimestru al anului trecut s-au facut majorari salariale care sunt inglobate in veniturile din acest an, a explicat ministrul Pogea, mentionand ca pentru anul 2009 salariile bugetarilor au fost inghetate.

„Astfel, in trimestrul trei al acestui an se poate observa ca exista o scadere de circa 6% comparativ cu trimestrul patru al anului trecut”, a mai spus Pogea, explicand ca scaderea se justifica prin diminuarea numarului de salariati de la stat. Pogea a atras atentia ca grevele au oprit, din pacate, reforma veniturilor publice, care prevedea si implementarea solutiei legate de introducerea concediului fara plata de 10 zile la bugetari. Aceasta ar fi presupus realizarea unui castig de peste un miliard de lei la buget.

Pogea a primit critici de la membrii comisiei de buget-finante ca a introdus impozitul minim, care a condus la desfiintarea a 100.000 de firme. O evolutie similara, a replicat acesta, s-a observat in perioada de boom economic, 2005 – 2008, cand numarul firmelor care au realizat pierderi a crescut cu circa 100.000. In plus, multe din „victimele” impozitului minim nici macar nu aveau activitate, a atras atentia ministrul.

Cele doua aspecte pe care ministrul a recunoscut ca si le reproseaza sunt neadoptarea in termenul propus a Codului Fiscal si abuzul de ordonante de urgenta. „Acestea au fost insa legate de perioada de criza, cand a trebuit sa luam masuri rapide”, a mai spus Pogea.