Reforma bugetarilor e aproape. Cum poate fi \”indulcita\”, fara efecte negative

In ultimul timp, aparatul de stat practic s-a dublat, ceea ce a pus o presiune extraordinara asupra bugetului, a spus pentru DailyBusiness.ro Gabriel Biris, partener in cadrul casei de consultata fiscala si avocatura Biris – Goran.

Primele vizate in procesul de restructurare sunt cheltuielile cu salariile, din cauza cuantumului masiv pe care il detin in totalul sumelor ce pleaca de la buget, respectiv 30%, dar si din cauza exploziei fara precedent pe care au cunoscut-o in ultimii ani.

In prezent, cheltuielile salariale reprezinta 9,35% din PIB, fata de 8,3% anul trecut si mai putin de 6% in urma cu 2-3 ani. In aceeasi perioada, personalul sectorului public s-a dublat.

Cu toate acestea, reforma statului pune economia locala in fata unui mare pericol. Va cauza cresterea somajului, care inseamna incarcarea suplimentara a cheltuielilor statului prin bugetul de somaj.

Sectorul economic este la randul sau in pericol. Astfel, multi reprezentanti ai bancilor declarau recent ca se tem de reforma publica in conditiile in care au multi clienti bugetari, iar reforma i-ar aduce pe acestia in incapacitate de plata.
Guvernantii trebuie sa gaseasca prin urmare o cale de a face reforma fara a creste foarte mult somajul. Care sunt solutiile? Reprezentanti ai mediului financiar cred ca ele tin de cresterea investitiilor si reducerea subventiilor de stat.

Asigurarea circulatiei fortei de munca Una din solutii, sugerata de Gabriel Biris, este aceea de a dezvolta segmentul de investitii. „Statul ar trebui sa recreeze in randul companiilor cererea de forta de munca. Asta s-ar putea face prin lucrari publice, pe care sa le execute companiile”, a spus Biris.

Reducerea altor cheltuieli, in special a subventiilor – la randul sau, Sebastian Bodu, fostul sef al Agentiei Nationale de Adminsitrare Fiscala, este de parere ca pentru a nu creste foarte mult presiunile sociale ar trebui „umblat” si la alte cheltuieli.

De exemplu, se poate recurge la taierea cheltuielilor exagerate pe care le-au generat in ultimii ani administratiile locale. E vorba de acele sume care nu se indreapta spre investitii, a spus Bodu. Acesta a admis totusi ca ponderea lor in totalul cheltuielilor bugetare nu este prea mare.

O suma importanta de bani ar putea veni insa din taierea subventiilor pe care statul le acorda pentru companiile de stat, crede fotul sef ANAF. „Cred ca daca si-ar eficientiza cheltuielile, multe companii de stat ar putea supravietui fara ajutorul statului. Cred ca ar fi buna instituirea unui management care sa conduca la eficientizarea acestor companii”, spune Sebastian Bodu.

O solutie ar putea fi chiar vanzarea acestora, pentru a scapa de povara pe care o reprezinta la bugetul de stat. Bodu este insa de parere ca preturile pe care statul le-ar putea obtine in prezent pentru participatiile in companii ar fi prea mici, asa incat eventualele privatizari ar trebui amanate dupa 2010.

Reduceri de salarii in loc de disponibilizari In mod sigur, reforma nu va ocoli salariile extrem de mari ale unora dintre bugetari. Umbland la salariile foarte mari se pot salva de asemenea o parte din joburile mai slab retribuite.

Presedintele Traian Basescu semnala recent ca reforma a ajuns la cel mai „delicat punct”, respectiv taierea sporturilor si salariilor foarte mari de la stat.

Bodu este de parere ca situatia retributiilor mari se va rezolva odata cu noua lege a salarizarii, cand sporurile vor f incluse in salariul de baza, si vor fi mult mai usor de controlat.

Evolutia din ultimii patru ani a salariilor sectorului public

Cheltuielile cu salariile au inregistrat o dublare in perioada 2005 -2008, de la 15,54 miliarde lei in 2005, la 32 miliarde lei in 2008. Foarte mult au crescut beneficiile conexe salariilor pe care bugetarii le-au primit de-a lungul perioadei 2005 – 2008.

Astfel, salariile de baza au crescut cu 79% in perioada mentionata, in timp ce sporurile si alte drepturi salariale au inregistrat o majorare de 136%, premiile, orele suplimentare si prima de vacanta o majorare de 272%, iar indemnizatiile de delegare/detasare o crestere de 440%.

Daca in 2005 toate aceste beneficii conexe reprezentau 34% din bugetul de salarii, in 2008 acestea ajusesera sa reprezinte 44%.

In primele 10 luni din 2009, chetuielile salariale au crescut cu circa 4,7% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la circa 40 de miliarde de lei, dar oficialii au explicat ca majorarea se datoreaza cresterilor salariale pe care bugetarii le-au negociat inca din 2008.