Repatrierea fondurilor de catre bancile europene sustine euro, dar risca un soc mondial de creditare

Repatrierea fondurilor protejeaza euro, dar risca sa provoace un risc de creditare la nivel mondial, comenteaza Reuters.

In primele noua luni din acest an, numai in ianuarie si iulie au avut loc iesiri de capital.

Intrarile nete de fonduri, care reflecta in principal tranzactiile cu actiuni si obligatiuni, sunt cu atat mai semnificative cu cat au loc in conditiile in care investitorii straini isi lichideaza detinerile de obligatiuni din zona euro, informeaza Mediafax.

Repatrierile de fonduri sunt determinate de reducerea indatorarii de catre bancile din zona euro care se confrunta atat cu probleme de finantare in dolari cat si cu presiuni de majorare a capitalului.

Acest fapt explica de ce moneda unica nu a fost afectata de deficitul de dolari din Europa, asa cum s-a intamplat la prabusirea Lehman Brothers in 2008.

Datele Bancii Centrale Europene (BCE) referitoare la balanta de plati a zonei euro reprezinta o dovada ca repatrierea banilor europeni are loc prin intermediul vanzarilor de active de catre banci.

Intrarile nete de fonduri in zona euro au crescut in septembrie pentru a doua luna consecutiv, la 20,7 miliarde de euro fata de intervalul similar din anul trecut, dupa intrari de 31,9 miliarde de euro in august.

Potrivit Reuters, este remarcabil cat de solide sunt datele privind aceste investitii, in pofida amplificarii tensiunilor financiare, a temerilor legate de moneda unica si a probabilitatii declansarii unei recesiuni din cauza masurilor de austeritate.

Analistii anticipeaza ca bancile europene ar putea renunta la active ponderate in functie de risc sau imprumuturi de pana la 3.000 de miliarde de euro anul viitor, iar in urma presiunilor la care sunt supuse majoritatea vanzarilor vor avea loc in afara pietelor locale sau chiar a zonei euro.

Bancile din zona euro detin active de peste 6.000 de miliarde de dolari in afara blocului uniunii monetare, intre care 1.800 de miliarde de dolari in Statele Unite si 1.000 de miliarde de dolari in Europa de Est, potrivit analistilor bancii Nomura.

Morgan Stanley estimeaza ca anul viitor ar putea fi [b]vandute active de 500 de miliarde de dolari[/b] pe pietele emergente, majoritatea in Europa de Est, daca se va repeta scenariul socului din 2008.

Sebastian Barbe, analist la Credit Agricole, avertizeaza ca iesirile de capital din Europa de Est ar putea fi chiar mai mari decat in 2008.

„De aceasta data, criza este concentrata in Europa de Vest, spre deosebire de criza creditelor ipotecare din Statele Unite de acum trei ani, iar impactul asupra comportamentului bancilor europene ar putea fi mai grav”, a aratat Barbe.

Analistii Morgan Stanley au aratat ca pe masura ce bancile din zona euro si ale companii din regiune pierd accesul la pietele externe de finantare, sunt nevoite, cel putin partial, sa vanda active din strainatate.

Potrivit analistilor Morgan Stanley, intrarile de capital in zona euro au legatura cel putin partial cu retragerea masiva de fonduri ale bancilor din zona euro de pe pietele din Statele Unite si economiile emergente.

Repatrielile sunt determinate de presiunile autoritatilor de reglementare asupra bancilor in vederea majorarii capitalului, precum si de cresterea costului de finantare pe termen scurt in dolari.

In esenta, liniile de credit in dolari, pe termen scurt, sunt taiate pentru bancile din zona euro, sau au devenit prea costisitoare pentru a fi rostogolite. In aceste conditii, bancile vand active pe termen lung.

Agentia Fitch Ratings estimeaza ca cele mai importante 10 fonduri americane de investitii pe piata monetara au redus creditarea catre bancile europene cu aproape 20 de miliarde de dolari numai in ultimele sase luni. Aceste fonduri si-au restrans astfel expunerea la bancile europene cu aproape 3 puncte procentuale, la un minim record de 34,9%, din totalul portofoliului lor cumulat de 642 miliarde de dolari.