Putin vrea să schimbe arhitectura de securitate a Europei: Rusia cere retragerea NATO din Europa de Est și limitarea protecției nucleare britanice

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, insistă ca Regatul Unit să renunțe la utilizarea capacităților sale nucleare în scopul apărării altor state europene, potrivit unei informații publicate de cotidianul britanic The Telegraph. Solicitarea Moscovei ar fi fost inclusă într-o listă de condiții și propuneri formulate de reprezentanții ruși în cadrul negocierilor internaționale care vizează încheierea războiului din Ucraina. Demersul Kremlinului indică faptul că Rusia urmărește nu doar obținerea unor concesii teritoriale din partea Kievului, ci și modificarea fundamentală a arhitecturii de securitate europene și reducerea prezenței militare occidentale în apropierea granițelor sale, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: România, printre țările europene cu cele mai puține concedii medicale. De ce merg angajații la muncă și atunci când sunt bolnavi

Putin vrea să schimbe arhitectura de securitate a Europei: Rusia cere retragerea NATO din Europa de Est și limitarea protecției nucleare britanice

Potrivit publicației britanice, Regatul Unit ocupă un rol important în sistemul de descurajare nucleară al NATO, fiind singura țară europeană care utilizează submarine echipate cu arme nucleare pentru a contribui la apărarea colectivă a Alianței. Prin urmare, solicitarea lui Putin ar putea afecta unul dintre principalele mecanisme prin care NATO asigură securitatea statelor sale membre. În acest context, premierul britanic Andy Burnham a transmis recent că securitatea Europei nu trebuie să depindă de înțelegeri sau acorduri negociate cu Rusia, subliniind necesitatea menținerii unei poziții ferme în fața cererilor Kremlinului.

Lista de solicitări formulată de Moscova cuprinde și alte condiții cu implicații majore pentru securitatea continentului european. Rusia cere retragerea forțelor NATO din Europa de Est și din statele baltice, precum și excluderea Finlandei din Alianță. De asemenea, Kremlinul dorește asumarea unui angajament prin care statele occidentale să nu desfășoare trupe pe teritoriul Ucrainei, nici în eventualitatea încheierii unui acord de pace. Potrivit informațiilor prezentate de The Telegraph, Vladimir Putin ar fi dispus să ia în considerare un armistițiu doar dacă aceste condiții vor fi acceptate de partea occidentală și de Kiev.

O altă cerință importantă a Moscovei vizează oprirea livrărilor de armament și echipamente militare occidentale către Ucraina. Rusia solicită, totodată, ca statul ucrainean să renunțe definitiv la perspectiva aderării la NATO, considerând că apropierea Kievului de Alianța Nord-Atlantică reprezintă o amenințare la adresa intereselor sale strategice. În plus, Kremlinul urmărește să păstreze controlul asupra teritoriilor ucrainene ocupate după încheierea războiului, ceea ce ar însemna consolidarea câștigurilor teritoriale obținute prin invazia militară.

În ceea ce privește relația Ucrainei cu Uniunea Europeană, Moscova ar fi dispusă să nu se opună aderării Kievului la blocul comunitar, însă cu o condiție importantă: Ucraina să nu participe la politica comună de apărare a Uniunii Europene. Astfel, Rusia ar urmări să limiteze integrarea militară și de securitate a Ucrainei în structurile occidentale, chiar dacă aceasta ar putea obține, în anumite condiții, statutul de membru al UE.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat anterior că ambițiile lui Vladimir Putin depășesc granițele Ucrainei și că liderul rus urmărește redesenarea frontierelor europene. În declarațiile sale, Zelenski a atras atenția asupra riscurilor pe care le-ar putea reprezenta Rusia inclusiv pentru Finlanda și Suedia, două state care au aderat la NATO după declanșarea invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei. Aceste avertismente reflectă temerile Kievului că eventualele concesii făcute Moscovei ar putea încuraja noi presiuni asupra statelor europene.

În paralel, diplomatul rus Alexey Drobinin a declarat că Moscova este deschisă negocierii unor pacte bilaterale de neagresiune cu state membre NATO. O astfel de propunere ar putea fi prezentată drept o măsură de reducere a tensiunilor dintre Rusia și Occident, însă, în contextul celorlalte solicitări ale Kremlinului, ea se înscrie într-un demers mai amplu de redefinire a relațiilor de securitate dintre cele două părți.

Discuțiile desfășurate la Abu Dhabi au oferit, de asemenea, indicii despre viziunea Rusiei asupra viitoarei ordini de securitate europene. Potrivit unei analize publicate de The New York Times, reprezentanții ruși au lăsat să se înțeleagă că Moscova continuă să privească perioada Războiului Rece și structura fostului Bloc de la Varșovia, condus de Uniunea Sovietică și creat în 1955, drept un posibil model pentru organizarea Europei după încheierea conflictului din Ucraina. Această abordare sugerează că Rusia ar dori revenirea la o ordine geopolitică în care influența marilor puteri să fie delimitată prin zone de securitate și sfere de influență, iar statele din Europa de Est să aibă o libertate mai redusă în alegerea propriilor alianțe.