Român obligat să plătească despăgubiri de peste 1 milion de euro, după ce fosta soție a delapidat banca unde lucra. Femeia a murit în timpul anchetei, lăsându-i bărbatului moștenire un proces. Întreaga acțiune era condusă de două surori

Una dintre femei, Elena Meteșan, a fost condamnată în 2018 la 5 ani și 6 luni de închisoare pentru delapidare, prejudiciul reținut fiind de aproximativ un milion de euro. Femeia a fost eliberată condiționat și a fost obligată să achite sumele sustrase, dar banca nu a reușit să recupereze mare lucru din banii delapidați.

Sora acesteia, Viorica, judecată separat, nu a mai apucat să fie trimisă în instanță pentru că a decedat în 2020, în timpul derulării anchetei. În urma decesului, CEC Bank a deschis în 2022 o acțiune împotriva soțului femeii pentru recuperarea sumelor delapidate.

Cele două femei aveau mai multe modalități de a sustrage banii. Unora le-au luat banii direct din conturi, în timp ce în alte cazuri nu au mai depus sumele cu care aceștia au venit la bancă. În mai multe situații, oamenii mergeau cu banii chiar acasă la femei, pentru că aveau încredere în ele.

Citește și: România, pe ultimul loc alături de Portugalia la creşterea economică în UE. Cifre oficiale Eurostat

Angajatele susțineau că vor depune banii în conturi, dar asta nu se întâmpla, de fapt. Timp de 10 ani au manevrat banii astfel încât niciunul dintre superiorii de la CEC Bank nu s-a prins de delapidarea colosală care avea loc chiar sub nasul lor.

În cele din urmă, un client și-a dat seama că nu mai are bani în cont și a sesizat poliția. Oficial, sustragerea sumelor de bani din conturi se petrecea astfel: Elena Meteșan (ofițer de cont) iniția ordinul de retragere în format electronic, care era transmis către supervizor după care ajungea la sora Viorica, ea fiind cea care semna și ridica banii din casieria băncii.

Au delapidat sute de mii de euro din răzbunare

Potrivit declarațiilor date în fața anchetatorilor, cele două surori au susținut că s-au răzbunat în acest mod pentru că erau nemulțumite de condițiile de muncă, de modul în care erau tratate de superiori și de salariul primit.

Surorile au declarat că ar fi donat banii furați unor persoane nevoiașe și la câteva biserici din zona Zlatna. Oamenii legii nu au descoperit sume de bani la domiciliile acestora, nu aveau conturi cu valori financiare importante și nici nu au cumpărat bunuri imobiliare.

În cazul soției bărbatului obligat să achite prejudiciul, s-a identificat un număr de 188 de clienți care au rămas fără economii. Conform fișei postului, atribuțiile și responsabilitățile femeii erau de a gestiona numerarul în lei și valută și asigurarea evidențierii corecte a acestuia.

Banca a fost obligată să plătească integral banii pierduți de clienți, dar în peste 100 de cazuri au fost necesare hotătâri judecătorești, pentru că oamenii nu dețineau documente care să fie recunoscute de instituția bancară.

„Eu am băgat bani la CEC în 2001. Am chitanța de deschidere de cont, plus încă cinci pe care le-am primit după aia. Mi-a mai dat un fel de chitanțe mai lungi pe care nu le mai am. Am pus 200.000 de lei și am mai găsit doar 89 de bani în cont. Am pus 100.000 și apoi încă 100.000 de lei. Mi-a dat 100.000 pe care am actele, după care mi-a mai dat 20.000. I-am zis să mi dea pe toți, dar nu am mai primit nimic”, a spus Traian Meteșan, din Zlatna, fără legătură de rudenie cu fosta angajată a băncii. Acesta a dat în judecată banca și a mai obținut suma de 100.000 de lei.

Citește și: Eurodeputatul Siegfried Mureşan, responsabil de bugetul multianual al UE, de peste un trilion de euro

După doi ani de proces, reprezentanții instituției au primit câștig de cauză. Curtea de Apel Alba Iulia a hotărât că soțul fostei angajate trebuie să răspundă civil pentru prejudiciul provocat de femeie.

„Este posibilă constatarea retroactivă a îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a defunctei, fostă angajată a reclamantei CEC Bank, chiar dacă între timp aceasta a decedat, obligația de reparare a prejudiciului fiind transmisă moștenitorilor.

În pasivul succesoral intră sarcinile moștenirii şi obligațiile patrimoniale ale acesteia, indiferent de izvorul lor, respectiv ca urmare a săvârșirii unor fapte ilicite. Împrejurarea că procesul penal a încetat ca urmare a decesului nu împiedică formularea unei acțiuni civile pentru repararea prejudiciului produs. Obligația de despăgubire se transmite moștenitorilor săi, în temeiul devoluțiunii legale şi al principiului transmisiunii universale succesorale”, a susținut instanța în hotărârea din 10 iulie 2024. Recuperarea prejudiciului se va face „în limita activului succesoral”, ceea ce va restrânge acțiunea băncii, potrivit libertatea.ro.