Tara arde si Isarescu vede criza in litere schioape: „V frant”

“Cam toate
recesiunile au forma de V”, a declarat, miercuri, Mugur Isarescu, la Forumul Financiar organizat la Bucuresti.

Noi insa, dupa
cum spune Isarescu, avem propria
interpretare a evolutie crizei, una originala, neluata pana acum in seama de
experti. „Putem sa spunem
ca este un V frant, sau cum vreti sa il numiti”, a spus seful Bancii Nationale a Romaniei (BNR). El a adaugat
ca, daca nu am fi luat masurile economice necesare, „aceasta forma sub forma de
V putea fi mult mai ascutita, adica mult mai rapida”.

Forma clasica a
crizei, sub forma de „V”, s-ar fi „rupt”, din cauza unor «balbe»
precum majorarea TVA, a lasat sa se inteleaga guvernatorul.

Interpretarea
originala a guvernatorului privind evolutia crizei vine dupa ce, anterior, cei
mai multi economisti au spus ca vom trece printr-o criza sub forma de
„V”, cu punctul maxim de scadere economica in 2010.

Altii au vorbit
de o criza sub forma de „W „, cu doua puncte de minim in 2009 si
2011, ultimul influentat de explozia preturilor la carburanti si criza
alimentara.

Cei mai pesimisti au luat in calcul criza sub forma de „L”. Cu alte
cuvinte, o scadere economica brusca, inceputa in 2009 si urmata de o stagnare
la un nivel minim pentru o perioada lunga de timp.

Analistul economic Mircea Cosea, presedintele Institutului National de
Administratie, a declarat, [url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/romania-rescrie-alfabetul-recesiunii-trecem-printr-o-criza-sub-forma-de-o-58438/]pentru
DailyBusiness.ro[/url] ca evolutia crizei in Romania urmeaza un alt tipar, unul
original, sub forma literei „O” sau, mai bine zis, a unui cerc.

Am atins deja limita de jos, iar acum evoluam spre un nivel similar cu cel de
la care am plecat. O pseudo-prosperitate umflata artificial de hemoragia de
bani speculativi din economie. „Inchiderea
cercului ar insemna iesirea din recesiune, deci un motiv de satisfactie si de
succes al politicilor guvernamentale”, a spus Cosea.

„Parerea mea este ca nu ar trebui sa ne bucuram, ci, din contra, sa ne
ingrijoreze un astfel de succes, caci iesirea din recesiune prin reatingerea
punctului de intrare in recesiune reprezinta ratarea oportunitatii de
solutionare a problemelor structurale pe care le are economia”, a mentionat analistul.

[b]Cum depasim criza?[/b]

Mugur Isarescu a declarat ca, in primul rand, Romania trebuie sa evite
greselile din perioada 2005-2008, cand am fost inundati de capitalurile straine, si sa priveasca la fluxurile de capital si la deficitul
structural cu mare atentie. In al doilea rand, trebuie sa atraga fondurile europene.

Profesorul de
economie Mircea Cosea a declarat ca cel mai important este sa evitam modelul de
dezvoltare economica din „Epoca de Aur al consumului”.

Mircea Cosea avertizeaza ca modelul
economic din prezent, ce pune miza pe exporturi, s-ar putea dovedi o adevarata
capcana, avand in vedere evolutia imprevizibila a economiei internationale. „Avem nevoie de o
crestere economica sanatoasa, nu speculativa, cum am avut pana acum. Asta
inseamna, in primul rand, productie industriala competitiva”, afirma
Cosea.

Analistul Cristian Dinulescu crede ca Guvernul trebuie sa stimuleze, in primul
rand, industriile novatoare, tehnologia. „In prezent, economia romaneasca
este una de tip manufacturier. Trebuie sa insistam pe noile tehnologii, pe
inovatie”, spune analistul.

Potrivit expertilor, agricultura trebuie sa devina un alt obiectiv important
pentru Romania, mai ales in contextul cresterii business-ului alimentar la
nivel mondial.

Pentru a trece la „O” la „V”, Guvernul trebuie sa isi
axeze eforturile pe construtia de infrastructura, de la cea rutiera, la
feroviar si aerian, iar solutia cea mai buna o reprezinta parteneriatele
public-private.

„In Romania este atat de mult de construit, incat ne-am putea asigura
avansul economic cel putin 10-15 ani de acum incolo”, afirma consultantul
economic Bogdan Baltazar.

In privinta sectorului bugetar, expertii mizeaza, printre altele, pe
privatizarea marilor companii de stat si pe informatizarea sistemului public de
taxe si impozite.