Călin Georgescu și Horațiu Potra au fost trimiși în judecată pentru tentativă de lovitură de stat. Riscă închisoare de la 10 la 20 de ani

Un grup de 22 de persoane, inclusiv Călin Georgescu, a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind acuzat de fapte grave precum tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, dar și alte infracțiuni, relatează Libertatea.

Citește și: Judecătorii au decis: Călin Georgescu rămâne sub control judiciar. Hotărârea este definitivă

Georgescu riscă închisoare de la 10 la 20 de ani

Potrivit Codului Penal român, tentativa de lovitură de stat sau orice acțiuni împotriva ordinii constituționale se sancționează cu închisoare între 10 și 20 de ani și cu interzicerea unor drepturi. Pedeapsa se aplică persoanelor care recurg la violență pentru a schimba ordinea constituțională sau a împiedica exercitarea puterii de stat, punând în pericol securitatea națională.

Articolul 397 definește aceste fapte ca acțiuni violente, fie armate, fie de altă natură, având scopul de a modifica ordinea constituțională sau de a submina autoritatea statului. Tentativa de lovitură de stat este considerată o infracțiune gravă, pedepsită cu închisoare de lungă durată.

Important de reținut este că termenul „tentativă” nu se referă doar la planuri teoretice, ci la acțiuni concrete, violente, care urmăresc schimbarea ordinii constituționale. Chiar dacă aceste acțiuni nu reușesc, ele constituie infracțiune și sunt sancționate de lege.

O „acțiune de război hibrid”

Horațiu Potra și cei 19 suspecți prinși înarmat până în dinți în drum spre București ar fi putut provoca haos la protestul susținătorilor lui Călin Georgescu, organizat ca reacție la decizia CCR de anulare a alegerilor.

Procurorii Parchetului General menționează în referatul cu propunere de arestare preventivă că grupul condus de Potra ar fi pregătit o „acțiune de război hibrid”, vizând inducerea fricii atât în rândul manifestanților, cât și al forțelor de ordine, ceea ce ar fi putut escalada într-un conflict generalizat.

Potra, care are mandat de arestare în lipsă, este acuzat de tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, operarea fără drept cu articole pirotehnice și instigare publică.

De ce este acuzat Potra Horațiu

Potra, cunoscut și drept șeful gărzilor de corp ale lui Georgescu, este acuzat de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive, după ce în autoturismele grupului său, care a venit la București în decembrie 2024, au fost descoperite arme și 65 de dispozitive pirotehnice periculoase.

Procurorii precizează că materialele pirotehnice identificate sunt din categoria F4, care la detonare generează unde de șoc puternice, comparabile cu efectul grenadelor de război.

Specialiștii consultați de procurori susțin că, dacă Potra și grupul său ar fi ajuns la protest, aceștia ar fi putut executa „un atac care poate fi considerat de tip terorist”. În plus, acțiunile lor ar fi putut provoca revolte și ar fi subminat credibilitatea autorităților.

„România, ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride”, spune procurorul general Alex Florența

Procurorul general al României, Alex Florența, a declarat marți că țara noastră a fost ținta unor campanii ample, hibride, în contextul alegerilor din 2024. Aceste acțiuni s-au manifestat prin atacuri cibernetice, încercări de destabilizare a ordinii publice, precum și prin campanii de micro-targetare a populației, dezinformare și influențarea electoratului.

„Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde în acest moment concluzia, pe baza unor elemente pe care vi le vom prezenta pe larg în cele ce urmează, cu privire la faptul că România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opinii publice, destabilizarea capacităţii de decizie a autorităţilor şi diluarea gradului de coeziune la nivelul populaţiei”, a declarat Alex Florenţa, într-o conferinţă de presă, potrivit News.ro.

Pe 2 iulie 2025, procurorii Parchetului General au anunțat finalizarea cercetărilor și trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu, câștigător surprinzător al primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, ulterior anulate de CCR.

Anchetatorii îl acuză de promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război, precum și de răspândirea de idei și concepții legionare, făcând referire la Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.

Georgescu a elogiat figura lui Antonescu

Conform comunicatului, între 16 iunie 2020 și 16 mai 2025, Georgescu a promovat în mod repetat, public, idei, concepții și doctrine fasciste, legionare și xenofobe.

Printre acestea se numără mobilizarea națională pentru regenerare prin crearea „omului nou” în spiritul misticismului creștin ortodox, acceptarea implicită a violenței, necesitatea unui lider autoritar și carismatic, glorificarea trecutului istoric, ultranaționalismul populist cu fundament mitic-creștin și cultul lui Ion Antonescu, fost conducător al statului.

De asemenea, procurorii susțin că Georgescu a elogiat figura lui Antonescu și a imitat gesturile și discursurile acestuia, inclusiv efectuând salutul legionar.

Citește și: Un candidat la parlamentarele din Republica Moldova a devenit vedetă pe TikTok folosind metoda lui Georgescu. O nouă rețea de conturi fantomă