Înalta Curte contestă la CCR reforma pensiilor magistraților. Vechimea crește la 35 de ani, pensiile scad la 70% din venit

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis joi, 4 septembrie, să conteste la Curtea Constituțională legea privind reforma pensiilor magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii de către Guvernul Bolojan. Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a convocat Secțiile Unite ale instanței supreme pentru a lua această decizie. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a confirmat demersul și a subliniat că magistrații își exercită astfel un drept prevăzut de lege.

„Este un atribut care provit legii revine acestei instanțe și sunt convins că o vor exercita așa cum se cuvine”, a declarat, joi, ministrul Justitiției Radu Marinescu.

Te-ar mai putea interesa și: O judecătoare CCR a explicat cu amănunte de ce au fost anulate alegerile din 2024: „Nu este o sancțiune pentru cetățenii care au votat”

Înalta Curte contestă la CCR reforma pensiilor magistraților. Vechimea crește la 35 de ani, pensiile scad la 70% din venit

Contextul este tensionat, deoarece judecătorii și procurorii protestează de peste două săptămâni împotriva reducerii beneficiilor, iar activitatea în instanțe și parchete este serios afectată: ședințele de judecată sunt suspendate, anchetele penale întârzie, iar CSM și conducerea Înaltei Curți au refuzat să participe la negocieri cu ministerul. Radu Marinescu a transmis că nu se poate vorbi de o grevă în Justiție și a cerut celeritate și responsabilitate în soluționarea dosarelor.

„Activitatea din Justiție trebuie să se desfășoare, nu există grevă în această materie, iar mesajul meu este de celeritate, de responsabilitate și de profesionalism în rezolvarea tuturor dosarelor”, a mai spus ministrul Justiției.

Reforma contestată prevede creșterea vechimii necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, în linie cu restul cetățenilor, și reducerea cuantumului pensiei de serviciu de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. De asemenea, este introdusă o perioadă de tranziție de 10 ani, la finalul căreia vârsta standard de pensionare pentru magistrați va deveni 65 de ani.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că măsura este necesară pentru a elimina o inechitate față de sistemul public obișnuit, unde pensia reprezintă 45–55% din ultimul salariu. Concret, pensia medie a magistraților, în prezent de 4.800–5.000 de euro, ar scădea la circa 3.500 de euro, în timp ce pensia medie din România rămâne la 550–600 de euro.

„Până acum, pensia în magistratură era egală cu ultimul salariu, ceea ce nu se întâlnește nicăieri, nici în sistemele juridice europene, nici în sistemele de pensii obișnuite. Gândiți-vă că o persoană care merge pe contributivitate ajunge, la final de carieră, să aibă o pensie care reprezintă între 45% și 55% din ultimul salariu.

Propunerea noastră este ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu. Acest lucru va face ca, față de pensia medie actuală din magistratură, care este de 4.800–5.000 de euro (ca să discutăm foarte deschis), pensia să coboare la aproximativ 3.500 de euro. Oricum, această pensie nouă va rămâne una foarte bună, raportată la pensia medie din România, care este de 550–600 de euro”, declara premierul Ilie Bolojan.

Subiectul a fost discutat și de președintele Nicușor Dan cu liderii Coaliției, acesta solicitând o variantă mai blândă, cu o tranziție de 15 ani și un cuantum de 75%, dar Guvernul a rămas la formula agreată politic. Opoziția nu a depus moțiune de cenzură, astfel că legea este considerată adoptată.

De joi curge termenul pentru sesizarea Curții Constituționale, care poate fi făcută de mai multe instituții, inclusiv președintele României, Guvernul, Avocatul Poporului sau ÎCCJ, precum și de grupuri parlamentare.

Te-ar mai putea interesa și: Cseke Attila, despre riscul ca Pachetul 2 să fie respins de CCR: „O lege cu foarte multe domenii reglementate e mai greu de gestionat”