Ce este anul sabatic şi cât de răspândită este practica în România. Ce spun specialiştii în piaţa muncii şi ce prevede legislaţie din ţara noastră cu privire la acest tip de concediu

De multe ori, acest tip de concediu vine ca un beneficiu în marile companii în care unii angajați aleg să se dedice 5-10 ani. În lipsa unei astfel de pauze prelungite, poate apărea efectul de burnout sau suprasolicitare, care afectează deopotrivă viața angajaților competitivi și a companiei. Pentru a evita pierderea unor angajați valoroși pentru firmă, acestora li se oferă oportunitatea de a se ocupa și de alte aspecte ale vieții sau chiar de a avansa în domeniul lor.

În plus, unii angajați pot ocupa, la întoarcerea din concediul sabatic, o poziție superioară celei de dinaintea plecării, dacă au urmat anumite studii sau un training (de exemplu, în străinătate). Aceste lucruri se discută, în mod normal, cu angajatorul înainte de plecare.

Ce este concediul sabatic

La origini, anul sabatic reprezintă o sărbătoare religioasă arhaică din cultura ebraică în care oamenii erau încurajaţi să acorde timp de odihnă atât pământului pe care-l munceau, cât și vieții lor. Ulterior, conceptul a fost preluat şi de cultura muncii moderne. Astfel, ca urmare a procesului de laicizare, tot mai multe persoane au început să ia o pauză de la activitățile lor cotidiene pentru o anumită perioadă de timp cu scopul de a se dedica anumitor proiecte sau hobby-uri.

Directorul Rolex avertizează: „Nu îmi place când oamenii compară ceasurile cu acţiunile. Este periculos”

Directorul general de la Rolex SA, Jean-Frederic Dufour, atrage atenția asupra pericolelor asociate privirii la ceasurile de lux ca fiind investiții, într-o perioadă în care…

10 trucuri ca să găseşti cele mai ieftine bilete de avion pentru destinaţiile de vacanţă visate

Prețurile biletelor de avion au crescut mult începând din perioada pandemiei, iar de la acel moment și alți factori au contribuit la acest fenomen. Dintre…

Prin urmare, la momentul actual, un an „sabatic” este echivalentul unui repaus îndelungat din viaţa profesională a unei persoane pentru a atinge un scop bine definit cum ar fi, participarea la acţiuni de caritate, scrierea unei cărți, cunoaşterea de sine sau călătorii. Altfel spus, concediu sabatic este o perioadă extinsă, în principiu de maxim un an, în cariera unui angajat, stadiu în care contractul său individual de muncă este suspendat. De regulă, pe durata anului sabatic, salariatul este neremunerat, însă are garanţia că după finalizarea acestei perioade va reveni la acelaşi loc de muncă.

„Motivele pentru care oamenii apelează la un an sabaticsunt multiple şi diferă semnificativ de la persoană la persoană, de la călătorit, studii, relaxare, familie, până la sănătate şi redescoperire personală. În cazul meu specific, am luat decizia după o perioadă extraordinară, dar foarte intensă din punct de vedere profesional, pentru a-mi evalua parcursul de până atunci, pentru a-mi stabili direcţiile pe care vreau să mă dezvolt mai departe şi pentru a petrece mai mult timp în natură. Tocmai din acest motiv am hotărât împreună cu familia să ne relocăm în Braşov”, spune Răzvan Popescu, associate partner – head of partnerships and solutions, EY România, pentru Business Magazin.

El a aflat de acest concept în 2013, în timpul unor proiecte pe care le-am avut cu un client din Marea Britanie. „Mi s-a părut interesant şi am început să citesc diverse bloguri, pentru a înţelege mai bine despre ce este vorba.” Când a făcut pasul nu îşi aduce aminte să se fi lovit de reticenţă din partea nimănui, ci mai degrabă de curiozitatea de a afla ce şi-a propus să facă în această perioadă.

În ceea ce-l priveşte, spune că această etapă a reprezentat o perioadă de reflecţie şi explorare binemeritată, care a venit la momentul potrivit. „Am început să citesc mai mult, să am o rutină zi de zi cu copiii, să explorăm cu bicicletele dealurile şi munţii din împrejurimile Braşovului, să ne facem noi prieteni şi chiar să încep două iniţiative antreprenoriale.” Recunoaşte însă că şi la nivel psihologic decizia de a lua un an de pauză a avut un impact important. „În special, atunci când ai succes, când simţi că sunt perspective să realizezi lucruri şi mai măreţe în viitor, e greu să accepţi să te opreşti chiar şi pentru o clipă. Şi când spun să te opreşti nu mă refer la a rămâne inert, ci la a privi lucrurile dintr-o altă perspectivă, de a încerca să le faci diferit. Eu am avut nevoie de aproximativ un an pentru a lua decizia şi de două luni pentru a conştientiza schimbarea, respectiv de a mă adapta la noul stil de viaţă.”

Citeşte şi: Topul celor mai profitabile companii din România în 2022. OMV Petrom rămâne pe locul 1

„Anul sabatic a reprezentat dintotdeauna mai degrabă o excepţie pe piaţa muncii, nu o regulă. Sigur că, în primă fază, munca remote i-a ajutat pe angajaţi să-şi gestioneze mai bine propriul timp şi să nu mai simtă nevoia de a face o pauză atât de lungă precum un an sabatic. După mai bine de trei ani deja de când s-a implementat munca remote, acum sunt tot mai multe situaţiile în care angajaţii simt că nu mai au linia clară de demarcaţie între viaţa de la birou şi cea de acasă. Şi poate că tocmai acum şi tocmai din acest motiv ar simţi nevoia unui an sabatic”, spune AnaCălugăru, head of communications, eJobs. Chiar şi aşa, rămâne o situaţie de excepţie, pe care nici angajatorii, nici angajaţii nu se grăbesc să o transforme în regulă, adaugă ea. „Dacă în cazul primilor, se înţelege lesne de ce, în cazul angajaţilor motivele sunt legate de faptul că sunt conştienţi că o absenţă de un an vine şi cu o rupere de ritm pe care ar putea să o recupereze cu greu.”

Privind retrospectiv, Răzvan Popescu spune că atunci când ne luăm un an sabatic nu trebuie să ne aşteptăm la schimbări semnificative, „dar asta ţine de motivaţia fiecăruia, de experienţa de până atunci şi de ce reuşeşti să faci în anul sabatic”. Cu cât experienţa trăită este mai diferită faţă de viaţă de dinainte de sabatic, cu atât impactul va fi mai mare, crede el.

„Acesta este motivul pentru care foarte mulţi călătoresc în anul sabatic, cunosc oameni noi, fac lucruri pe care nu aveau curajul sau timpul să le facă înainte. Cunosc persoane care au renunţat la o carieră de succes în corporaţie pentru a scrie cărţi, a deveni bucătari sau să-şi lanseze propria afacere. Dar şi persoane care au venit cu perspective noi la locul de muncă şi au reuşit să facă tranziţia către roluri la care nu s-ar fi gândit în trecut. Cred că după o astfel de experienţă veţi avea o direcţie profesională şi personală mult mai aliniată cu valorile voastre.”, a mai spus Răzvan Popescu.

În încheiere, el le transmite celor care vor să opteze pentru un an de pauză de la job că este foarte important să clarifice ce doresc să obţină în urma acestei pauze, iar apoi să stabilească dacă un an sabatic este ceea ce au nevoie.

„În unele situaţii poate ai nevoie de un mentor, de o nouă pasiune sau doar câteva ore libere pe săptămână în plus.” După ce ai stabilit că un an sabatic este ceea ce ai nevoie, el subliniază că e important să planifice cât mai detaliat ce urmează să faci, dar pe de altă parte să rămâi flexibil la a schimba acest plan pe măsură ce ai parte de primele experienţe. „Schimbarea este inevitabilă, mai ales după ce cunoşti persoane sau experimentezi lucruri noi.”, încheie Popescu.

Nu în ultimul rând, spune că e important să urmăreşti cu atenţie bugetul şi cheltuielile pentru a nu fi forţat să întrerupi pauză mai devreme decât ţi-ai dori.

Ce reglementări există în România privind acest tip de concediu

Potrivit lui Florin Godean, care la momentul interviului era country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Adecco România şi în prezent ocupă rolul de consultant în cadrul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie din România şi preşedinte al Camerei de Comerţ Elveţia – România, concediul sau anul sabatic este reglementat mai ales în domeniul public, al învăţământului, prin Art. Nr. 288 alin. (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, care spune că angajatul poate beneficia de un salariu de bază, cu aprobarea senatului universitar, şi în plus, îşi poate păstra poziţia de titular.

Sorina Faier, managing partner, Elite Searchers, explică la rândul său că această legislaţie în vigoare „prevede că profesorii şi conferenţiarii titulari sau directorii de granturi care timp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare, dar care au şi lucrat în aceeaşi universitate pot beneficia de anul sabatic”. În sectorul privat, pe de altă parte, reprezentanţii companiilor locale de HR spun în unanimitate că acest trend fiind unul  relativ nou pe piaţa muncii din România, lipseşte o reglementare în Codul Muncii. „În consecinţă, salariaţii care îşi doresc acest beneficiu pentru că au nevoie de odihnă sau pur şi simplu vor să călătorească trebuie să negocieze condiţiile direct cu angajatorii”, spune Sorina Faier. Soluţia? Concediul fără plată. „În eventualitatea în care un angajat din sectorul privat doreşte să îşi ia un astfel de concediu, este aplicabil articolul 153 referitor la concediul fără plată, care stipulează că, pentru rezolvarea unor situaţii personale, salariaţii au dreptul la concedii fără plată, iar durata acestuia se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern”, menţionează şi Andrei Frunză, CEO al BestJobs.

Florin Godean adaugă că, de obicei, în companiile private este mai uşor să porneşti discuţia despre concediul sabatic, însă doar la cererea directă a angajatului, iar de cele mai multe ori, acesta este neplătit. Tocmai de aceea, atrage atenţia că este indicat ca angajaţii să aibă şi un fond de economii la care pot apela. „În schimb, Art nr. 154 din Codul Muncii menţionează că angajatul poate fi remunerat, în cazul în care urmează o formare profesională în anul sabatic acordat şi poate aduce o valoare adăugată companiei la reîntoarcerea sa.” În completare, Andrei Frunză adaugă că, în paralel cu concediul luat exclusiv pentru dobândirea unor cunoştinţe, la rândul lor „angajaţii din învăţământ reprezintă o excepţie de la regulă, deoarece primesc un salariu de bază şi, totodată, în sectorul privat, există cazuri în care concediul sabatic este remunerat cu 30-50% din salariu”.

La capitolul beneficii extrasalariale, Manuel Fernandez Amezaga, CEO, Sodexo Benefits and Rewards Service Romania & Bulgaria, observă că, în cazul în care angajatul solicită concediu fără plată, cu acordul angajatorului şi conform condiţiilor din Codul muncii şi a celor negociate în contractul de muncă, el are dreptul la beneficii extrasalariale dacă acestea îndeplinesc anumite criterii. De exemplu, angajaţii pot beneficia de cardul de tichete cadou acordate de angajatorii lor, însă numai pentru destinaţiile sau evenimentele care se încadrează în cheltuielile sociale.

Citeşte şi: Magazinele de discount, principala atracție a românilor în vremuri de inflație. Care este metoda prin care consumatorii economisesc mai mult în această perioadă?

„Prin urmare, ei se pot bucura de acest beneficiu dacă prin contractul de muncă sau prin regulamentul intern s-a prevăzut că beneficiază de acesta şi în perioada în care contractul individual de muncă este suspendat.”, spune Fernandez.

Potrivit lui, acestea sunt parte integrantă din pachetul salarial în cele mai multe dintre companiile din România.

„Fie că vorbim de beneficii fixe – card de masă, cadou, de vacanţă, cultural, de acces la diverse activităţi sportive, servicii în zona de sănătate şi de wellbeing – sau beneficii flexibile, pe care angajatul şi le poate alege lunar dintr-o varietate de posibilităţi, de la produse şi servicii până la asigurări, pensii private, traininguri etc. este important de înţeles că ele rezolvă nevoi reale, concrete ale angajaţilor. Iar companiile investesc în beneficii pentru a păstra şi a atrage forţa de muncă, cererea depăşind oferta în multe industrii.”, mai explică acesta.

Răzvan Popescu spune şi el că problema economiilor reprezintă un subiect foarte important, care merită tratat cu mare atenţie.

„Sunt foarte puţine companii la nivel global care oferă suport financiar pe perioada sabatică, în general de 3, maximum 6 luni. În acest sens, trebuie să vă aşteptaţi ca veniturile personale şi cele ale familiei să se diminueze destul de mult. Din acest motiv vă încurajez să vă planificaţi foarte bine cheltuielile, grupându-le în două categorii: cheltuieli indispensabile (mâncare, chirie, rată etc.) şi cheltuieli la care puteţi renunţa uşor sau pe care le puteţi amâna (haine, restaurante, bilete de avion etc.). Pe baza estimărilor de cheltuieli, dacă vreţi să vă luaţi un an sabatic începeţi să economisiţi o sumă care să vă acopere întreaga perioadă sabatică, plus 20% pentru situaţii neprevăzute. Puteţi să va gândiţi şi la surse alternative de venit, cum ar fi un «dream» part-time job sau freelancing.”, susţine Răzvan Popescu.

Personal, povesteşte că a început să planifice şi să facă economii pentru această perioadă cu aproximativ un an înainte: „În plus, am beneficiat de 6 luni de concediu de paternitate pentru cel de-al doilea copil.” El mai subliniază şi faptul că, în perioada sabatică, de cele mai multe ori, trebuie să contribui personal la asigurările de sănătate.

Citeşte şi: Românii sunt fanii trotinetelor electrice! Iată în ce procent au crescut vânzările