România, prima în topul european al risipei de mâncare. Fiecare gospodărie aruncă lunar alimente în valoare de până la 800 de lei

Studiul, realizat de o companie specializată în cercetări de piață, arată că peste 50% dintre români recunosc că aruncă preparate gătite. Pe locurile următoare în topul risipei alimentare se află pâinea, urmată de fructe și legume, în timp ce lactatele și carnea ajung mai rar la gunoi.

Printre principalele cauze identificate se numără cumpărăturile făcute sub impuls, lipsa unei educații privind consumul responsabil, dar și obiceiul de a găti în exces.

„Risipim foarte mult pentru că cumpărăm sub impuls, pentru că gătim foarte mult, pentru că avem o educaţie în familie care ne spune să mâncăm tot ceea ce este în farfurie”, a explicat Elena Pap, CEO-ul companiei care a realizat studiul.

Potrivit datelor, segmentul de vârstă 18-34 de ani este cel mai predispus la risipă, în contextul în care 83% dintre respondenți au declarat că merg la magazin de câteva ori pe săptămână, iar 38% chiar zilnic. Această frecvență ridicată a cumpărăturilor contribuie la acumularea excesivă de produse alimentare, multe dintre ele ajungând să expire înainte de a fi consumate.

„În România urbană, cei mai mulţi dintre români estimează la circa 200 de lei pe lună costul acestei risipe alimentare. Dar este chestiunea legată de familiile mai prospere. Estimarea costului privind risipa alimentară urcă la 500 de lei pe lună şi chiar la 700-800 de lei.”, a declarat Iulian Stănescu, cercetător științific în cadrul Academiei Române.

Pe lângă dimensiunea economică, problema risipei alimentare are și un impact major asupra mediului. În fiecare an, românii aruncă peste 2,5 milioane de tone de alimente, potrivit estimărilor. Cu toate acestea, există și semnale pozitive – tot mai mulți oameni încep să adopte comportamente mai sustenabile în bucătărie.

Cum putem pune stop risipei alimentare

„Nu aruncăm pilaful dacă a rămas. Îl luăm şi îl facem sub formă de arancini, îl prăjim. Şi avem un alt fel de mâncare. Facem first in, first out. Ce intră prima dată în frigider, va pleca prima dată din frigider. Iar multe preparate se pot congela. Ai făcut un pate de pui, îl poţi congela.”, explică, pentru Observator, Chef Roxana Blenche, cunoscută pentru promovarea gătitului sustenabil.

La rândul său, expertul în nutriție Fabius Antal atrage atenția asupra modului în care gestionăm legumele.

„Cartofii, fie cartofi dulci, fie normali, în momentul în care ei încep să înflorească îi aruncăm. Nu! Este semnul clar că ar trebui să facem ceva cu ei.”, spune acesta, pentru sursa citată.

Deși majoritatea românilor declară că au început să pună în practică aceste sfaturi, efectele concrete întârzie să apară. România rămâne lider în Uniunea Europeană la risipă alimentară, un fenomen care afectează atât bugetele individuale, cât și sănătatea mediului.

Specialiștii în alimentație și mediu subliniază că e nevoie de mai multă educație în rândul populației, campanii de conștientizare, dar și politici publice clare care să încurajeze reutilizarea alimentelor, donarea surplusului și gestionarea eficientă a stocurilor în gospodării.

Citeşte şi: INS: Creștere economică moderată, dar val de scumpiri în industrie, construcții și servicii