Românii cheltuie anual peste 1,3 miliarde de euro pe suplimente alimentare. Preşedintele Consiliului Concurenţei: „Foarte mulţi bani pe nişte produse care au beneficii discutabile”

Prezent la seminar, Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a precizat că, din estimări, reiese că piaţa suplimentelor alimentare „ar fi comparabilă cu piaţa genericelor plus a OTC-urilor la un loc, spre 1,3 – 1,4 miliarde”.

Potrivit raportului preliminar privind studiul iniţiat pentru cunoaşterea pieţelor de producţie şi de comercializare a medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare, publicat de Consiliul Concurenţei, piaţa medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare este, în România, în continuă dezvoltare.

Trendul ascendent al vânzărilor înregistrate reflectă, pe de-o parte, interesul privind întreţinerea sănătăţii pe termen lung şi grija faţă de sănătatea proprie şi a familiei, iar, pe de altă parte, interesul producătorilor în a dezvolta strategii de business corespunzătoare nevoilor consumatorilor, axate pe diversificarea gamei de produse disponibile, dezvoltarea unor produse noi şi creşterea calităţii acestora.

Directorul Rolex avertizează: „Nu îmi place când oamenii compară ceasurile cu acţiunile. Este periculos”

Directorul general de la Rolex SA, Jean-Frederic Dufour, atrage atenția asupra pericolelor asociate privirii la ceasurile de lux ca fiind investiții, într-o perioadă în care…

10 trucuri ca să găseşti cele mai ieftine bilete de avion pentru destinaţiile de vacanţă visate

Prețurile biletelor de avion au crescut mult începând din perioada pandemiei, iar de la acel moment și alți factori au contribuit la acest fenomen. Dintre…

Bogdan Chițoiu a precizat că instituția pe care o conduce este în discuții cu Ministerul Sănătății pentru o reglementare mai strictă a acestor suplimente, subliniind că ar fi păcat ca românii „să dea atâţia bani pe nişte lucruri cu o utilitate scăzută”. De altfel, Consiliul Concurenței a realizat un studiu în anul 2020 privind piața medicamentelor fără prescripție și a suplimentelor alimentare, iar în cazul celor din urmă datele au arătat că, față de anul 2015, piața acestora s-a dublat. În cazul medicamentelor fără prescripție, creșterea a fost de 55%.

Pe de altă parte, medicii atrag atenția că problema este una mult mai serioasă. Aceștia subliniază că în ceea ce privește suplimentele alimentare pur și simplu nu există dovezi privind efectul benefic al acestora, iar faptul că oamenii le pot lua fără îndrumarea unui medic poate conduce la efecte negative, fie din cauza modului de utilizare sau prin interferența cu alte tratamente.

Citeşte şi: Zero carne, zero probleme! Ce beneficii are organismul în urma acestui stil de viață

„Suplimentele alimentare au o singură „calitate”, seamănă cu medicamentele. Sunt ambalate precum medicamentele, sunt în pastile sau în comprimate, la fel ca medicamentele, iar asta face ca populația să le asimileze medicamentelor, deși ele nu sunt medicamente. Dacă aducem în discuție și medicamentele ce se vând fără prescripție, confuzia între medicamente și suplimente este aproape imposibil de evitat.

Efectele negative sunt cele legate de faptul că de marea, imensa, majoritate a suplimentelor alimentare n-avem nevoie. Trebuie văzut care sunt beneficiile reale pentru organismul uman, ori noi nu avem beneficii demonstrate. În medicină, dovezile sunt studiile clinice, iar la suplimente ele nu există. Deci nu avem beneficii demonstrate. Până la proba contrarie, nu avem beneficii”, a declarat, pentru Fanatik, Sorin Paveliu, medic primar de medicină internă.

Astfel, acesta subliniază că principala problemă cu aceste suplimente stă în faptul că ele nu sunt testate, „neexistând o formă de testare a lor” în condițiile în care pentru comercializarea lor nu trec printr-o procedură riguroasă de aprobare. Mai mult, medicul subliniază că în cazul comercializării suplimentelor alimentare CNA-ul este singura instituție care intervine, prin reglementarea modului în care se fac reclamele la aceste produse, ceea ce, în opinia sa, este „ridicol”.

„Problema este că multe dintre aceste suplimente fac rău. Nu pentru că ar fi toxice în sine, ci pentru că nefiind luate controlat ci numai după reclamele de la televizor, oamenii le iau fără să le coreleze cu patologia pe care o au. Așa se face că unii pacienți ajung să facă accidente hemoragice în urma unor laxative, de exemplu, alții își tratează adenomul de prostată în loc să se ducă să vadă dacă nu cumva e vorba de un cancer de prostată, alții iau vitamine fără să realizeze că excesul de vitamine este la fel de toxic ca orice este excesiv.

La fel, așa zisa creștere a imunității este o fantasmă, iar toate astea sunt doar pe declarații, nu există niciun studiu în spatele lor care să demonstreze cel mai mic adevăr din cele clamate în suplimentele alimentare”, a mai declarat, pentru sursa citată, medicul Sorin Paveliu.

Citeşte şi: Metodele iscusite „cutiuța” sau „cuptorul” prin care românii își iau cele mai mari țepe! Escrocheria cu lemnele de foc – iei mai puțin, dar plătești dublu „Niște javre. M-au furat cu 2 metri”