Guru in business. Cei mai importanti 54 de ganditori in management

Editura MeteorPress
Colectia Business

Pret 35 lei

Titlu original: The ultimate business guru book – The greatest thinkers who made management

Cartea intr-un minut:
Maestrii in management platiti foarte bine, cu discursuri care imprumuta din talentele actoricesti, care pot trece de la o idee tare la glume ce ridica salile in aplauze, sunt o specie recenta, care are spatiu sa evolueze.

Cronica DailyBusiness

Pentru a ocupa un loc pe lista celor mai mari ganditori de management modern sunt de indeplinit cateva lucruri: sa urmezi o scoala de afaceri importanta, sa ai cateva studii academice serioase, o carte sau doua de afaceri care sa se fi vandut foarte bine, numele tau sa fie asociat cu un anumit concept sau domeniu, sa intri in circuitul discursurilor, sa ai aptitudini actoricesti, un stil de prezentare foarte viu si talentul de a transforma ideile complexe in glume de mare efect.

O caracteristica a selectiei o constituie dominatia americana, in acest domeniu existand doar cativa europeni sau asiatici. Tendinta este ca viitorii maestri sa fie imprastiati peste tot in lume, iar Europa sa isi sporeasca influenta intelectuala. Sursa celor mai bune idei nu vor mai fi scolile de afaceri, ci firmele de consultanta.

Printre ganditorii selectati de autori se afla doar doua femei, Mary Parker Follet si Rosabeth Moss Kanter, care au avut o contributie teoretica semnificativa.

Igor Ansoff a creat un model pe baza caruia pot fi luate deciziile strategice si cele de planificare. Modelul se concentreaza asupra expansiunii si diversificarii activitatii companiei.

Dale Carnegie a prezentat principalele tehnici de manipulare a oamenilor. Regulile sunt „nu critica, nu condamna, nu-ti arata nemultumirea; exprima-ti onest si sincer aprecierea; starneste in celalalt o dorinta arzatoare”. De asemenea, trebuie sa-i faci sa te placa. „Arata-te interesat de ceilalti; zambeste; nu uita ca numele unei persoane este pentru acesta sunetul cel mai important si mai placut; fii un bun ascultator. Incurajeaza-i pe ceilalti sa vorbeasca despre ei insisi; vorbeste despre ceea ce-l intereseaza pe celalalt; fa-l pe celalalt sa se simta important – si fa toate aceste lucruri cu sinceritate”, spune Carnegie.

Peter Drucker este, poate, cel mai important ganditor al managementului si afacerilor din secolul al XX-lea. El crede ca managementul defectuos ia amploare pe masura ce organizatiile devin tot mai complexe si mai interdependente. Principalul rost al existentei unei afaceri il reprezinta, pentru el, crearea unui client. In cazul in care clientul are o nevoie teoretica, atunci interventia oamenilor de afaceri o poate transforma in cerere efectiva.

Charles Handy subliniaza ca aceia care au gandit intr-o maniera neconventionala, „irationala”, au influentat cel mai mult existenta oamenilor in secolul al XX-lea. Timpul nu va mai fi impartit intre munca si distractie – ar putea exista niste „portofolii” care sa imparta timpul in munca remunerata, munca facuta gratuit, studiu, munca facuta acasa si timpul liber.

Philip Kotler este autorul cartii fundamentale „Managementul marketingului” si a condus dezbateri pe aceasta tema timp de peste 30 de ani. Principala mutatie la care s-a referit Kotler este aceea de la marketingul „orientat spre tranzactii” la „marketingul relational”.

[quote=Philip Kotler]Clientii buni sunt o valoare. Daca te ocupi de ei si ii servesti bine, vor aduce companiei un venit frumos pe parcursul vietii lor[/quote]
De altfel, insusi Niccolo Machiavelli, marele filozof al Renasterii, a subliniat ca daca esti prefacut si inarmat pana in dinti, ai mai multe sanse sa-ti atingi obiectivele.

Michael Porter este poate ganditorul cu cea mai mare influenta in gandirea manageriala. El a creat modelul care spune ca regulile concurentei se materializeaza sub forma a 5 forte competitive: aparitia unor concurenti noi, amenintarea reprezentata de produsele substituente, puterea de negociere a cumparatorilor, puterea de negociere a furnizorilor si rivalitatea dintre concurentii existenti.

Raspunzand la intrebarea ce putem face in privinta realitatii vietii competitive, Porter sustine 3 strategii generice. Prima este diferentierea, concurenta pe baza valorii adaugate oferite clientilor, astfel incat acestia sa plateasca un pret mai mare,care sa acopere costurile superioare.

Cea de-a doua este dominatia bazata pe costuri, care consta in oferirea unor produse sau servicii la cele mai mici costuri.

Cea de-a treia, concentrarea, spune ca o companie cu o strategie clara o depaseste pe cea care nu are o strategie clara, sau care incearca sa se diferentieze si sa domine piata prin costuri reduse.