Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a declarat joi, la Summitul pentru Guvernanță Digitală de la Palatul Cotroceni, că digitalizarea statului român a eșuat până în prezent din cauza lipsei unei strategii unitare și a integrării proiectelor realizate în ultimii ani. Acesta a criticat abordarea bazată pe finanțarea unui număr mare de inițiative separate, fără o viziune pe termen lung care să asigure funcționarea și sustenabilitatea investițiilor.
În opinia sa, România nu mai are nevoie de zeci de mii de proiecte individuale, ci de câteva investiții majore, cu impact național, care să poată fi dezvoltate la scară largă și să transforme țara într-un actor important în domeniul digitalizării și al inteligenței artificiale.
Te-ar mai putea interesa și: Victor Negrescu propune un nou proiect european pentru România, la 20 de ani de la aderarea la UE
Negrescu a dat ca exemple tabletele achiziționate în timpul pandemiei și programele informatice finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru administrațiile locale, întrebându-se în ce măsură aceste investiții mai sunt utilizate și dacă sistemele informatice vor continua să funcționeze după încheierea finanțării europene. El a atras atenția că lipsa interoperabilității și a continuității riscă să ducă la repetarea unor investiții costisitoare, ale căror rezultate nu sunt valorificate suficient.
Vicepreședintele Parlamentului European consideră că România trebuie să folosească strategic ultimele oportunități importante de finanțare europeană pentru a dezvolta proiecte integrate și sustenabile. Acestea ar trebui selectate în funcție de impactul asupra economiei și administrației, de posibilitatea de extindere și de capacitatea de a genera efecte pe termen lung. Totodată, el a subliniat importanța susținerii companiilor și a liderilor din piața tehnologică românească, astfel încât investițiile publice să contribuie și la dezvoltarea unor capacități interne competitive.
Oficialul european a amintit că digitalizarea României a beneficiat în mare măsură de finanțare de la Bruxelles. Potrivit acestuia, aproximativ cinci miliarde de euro au fost alocate în actualul cadru financiar european și prin PNRR pentru proiecte din domeniu, dintre care 1,7 miliarde de euro prin PNRR, iar restul prin Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF) și alte programe europene. La aceste sume se adaugă și finanțări indirecte pentru componente ale transformării digitale, precum portofelul digital.
Negrescu a explicat că și la nivelul Uniunii Europene se pregătește o schimbare a modului în care vor fi finanțate proiectele digitale. Potrivit propunerii Comisiei Europene, programul „Digital Europe” ar urma să dispară, iar programele europene existente să fie reunite într-un mecanism mai amplu, denumit Fondul European de Competitivitate. În noua arhitectură financiară, digitalizarea nu va mai fi tratată ca un domeniu separat, ci va fi integrată în investițiile destinate industriei, dezvoltării economice și consolidării capacităților tehnologice ale Europei.