Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a întâlnit joi, la sediul NATO din Bruxelles, cu secretarul general adjunct al Alianței, Radmila Shekerinska, pentru a discuta despre consolidarea cooperării în domeniul medical și pregătirea sistemului sanitar pentru situații de criză.
La întrevedere au participat și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, precum și reprezentantul permanent al României la NATO, Doris Șerban. Discuțiile au vizat atât capacitatea sistemului medical de a răspunde unor situații excepționale, cât și probleme structurale cu care se confruntă sectorul sanitar din România și din alte state europene.
Te-ar mai putea interesa și: Alexandru Rogobete, vizat de o moțiune simplă depusă de PNL și USR. Ministrul Sănătății, acuzat de eșec în gestionarea sistemului sanitar
Unul dintre principalele subiecte abordate a fost capacitatea de terapie intensivă a spitalelor din România. Potrivit ministrului, țara dispune în prezent de aproximativ 2.700 de paturi ATI complet echipate, în condițiile în care necesarul estimat este de 4.000. Alexandru Rogobete a subliniat că extinderea acestei capacități reprezintă o prioritate, iar Ministerul Sănătății continuă să colaboreze cu Banca Mondială pentru creșterea numărului de paturi și dotarea acestora cu echipamente medicale. Dezvoltarea infrastructurii de terapie intensivă este importantă atât pentru tratarea pacienților în condiții obișnuite, cât și pentru asigurarea unui răspuns adecvat în cazul unor crize sanitare sau al unor situații de urgență de amploare.
O altă temă importantă a întâlnirii a fost deficitul de personal din sistemul medical. Ministrul Sănătății a evidențiat necesitatea creșterii numărului de profesioniști și a deblocării posturilor pentru mai multe categorii de angajați din domeniu. Printre acestea se numără medicii specialiști și primari, asistenții medicali, infirmierele, kinetoterapeuții, farmaciștii, biologii și personalul administrativ. Potrivit lui Rogobete, asigurarea resursei umane necesare este esențială pentru funcționarea corespunzătoare a unităților sanitare și pentru capacitatea acestora de a face față unui număr crescut de pacienți în situații critice.
Participanții au discutat și despre accesul pacienților la medicamente, atât inovatoare, cât și generice, în contextul problemelor de producție și al discontinuităților de aprovizionare care afectează mai multe state europene. Ministrul a atras atenția asupra importanței identificării unor soluții care să asigure continuitatea tratamentelor și disponibilitatea medicamentelor necesare, astfel încât pacienții să nu fie afectați de blocajele din lanțurile de aprovizionare.
Pe agenda discuțiilor s-au aflat și securitatea cibernetică în domeniul sănătății, protejarea datelor medicale ale pacienților și siguranța infrastructurilor digitale utilizate de instituțiile sanitare. În contextul digitalizării serviciilor medicale, protejarea informațiilor sensibile și prevenirea atacurilor informatice devin componente importante ale securității sistemului sanitar. Totodată, oficialii au abordat necesitatea unor investiții în infrastructura medicală critică și consolidarea sistemelor de urgență, astfel încât autoritățile să poată reacționa coordonat în cazul unor amenințări sau evenimente cu impact major.
Un alt subiect discutat a fost combaterea dezinformării medicale. Alexandru Rogobete a avertizat că răspândirea informațiilor false poate afecta încrederea populației în sistemul sanitar și în instituțiile publice responsabile de sănătate. Ministrul a atras atenția și asupra utilizării dezinformării în cadrul atacurilor hibride, prin care sunt vizate credibilitatea autorităților și încrederea cetățenilor în instituțiile medicale. În acest context, cooperarea internațională și schimbul de informații sunt importante pentru identificarea și combaterea unor astfel de amenințări.