Aderarea completă la Schengen, printre prioritățile pe care oamenii de afaceri le vor pe agenda publică. Ce le cer aceștia autorităților

Anul 2024 se desfășoară pe toate planurile publice sub auspiciile celor 4 rânduri de alegeri la care românii sunt chemați să-și exprime preferințele. În acest context, oamenii de afaceri din România, la fel ca alte grupuri din societatea noastră, vin cu o serie de revendicări, printre acestea numărându-se și aderarea completă la spațiul de liberă circulație Schengen, notează Ziarul Financiar.

România de mâine se configurează în acest an prin alegerile pe care le vom face în cadrul scrutinelor electorale. În acest context, Romanian Business Leaders (RBL) a anunțat începutul campaniei: „Ce îşi doresc liderii de business de la liderii politici”, prin care organizația vrea să pună pe agenda publică cele mai importante 7 teme ale oamenilor de afaceri români. Pe lista lor, aderarea completă la Schengen ocupă locul 3.

După cum arată aceștia, România a satisfăcut condițiile tehnice necesare din 2011 și este pregătită în întregime să adere la spațiul Schengen. La data de 31 martie curent, am fost acceptați cu granițele aeriene și navale în spațiul de liberă circulație, dar la frontierele terestre din vestul țării nu s-a schimbat nimic.

Te-ar putea interesa și: Ce pierderi financiare a avut România din cauza neintrării în Schengen terestru: „Trebuia să aderăm la 10 ani de la intrarea în UE”

Aderarea la Schengen, o prioritate pentru România

Oamenii de afaceri explică faptul dată fiind situația actuală, instituțiile din România trebuie să creeze și să respecte o strategie unitară în ceea ce privește aderarea la Schengen. Astfel, eforturile ar trebui să se concentreze pe două mari direcții: eliminarea corupției din vămi și continuarea eforturilor diplomatice pe lângă țările care se opun aderării complete.

„Aproape 90% din exporturile româneşti merg către pieţele Uniunii Europene, în valoare de circa 60 de miliarde de euro, din care 85% sunt maşini şi produse manufacturate, transportate prin puncte vamale terestre.

Aproximativ 72 de ore trebuie să petreacă la frontiera terestră a României cu Ungaria transportatorii, ceea ce evident are un impact negativ asupra comerţului de mărfuri şi asupra întregului sector de transporturi”, transmite comunitatea oamenilor de afaceri.

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a inițiat, alături de România și Bulgaria, o serie de cadre de cooperare ce se bazează pe proiecte-pilot și proceduri rapide pentru azil și returnare. Aceste acțiuni contribuie la eforturile comune ale Uniunii Europene de a aborda securitatea la frontierele externe și provocările asociate migrației, una dintre problemele majore din spațiul Schengen.

În plus, țara noastră aderat la inițiativa regională privind cooperarea polițienească între statele membre situate de-a lungul Balcanilor de Vest și a rutei est-mediteraneene, care include Bulgaria, România, Austria, Grecia, Ungaria și Slovacia.

Citește și: Cine este de vină că România nu a intrat complet în Schengen? Răspunsul dat de 60% dintre români