Bruxelles, în tensiune maximă. Europa decide cum finanțează Ucraina și cum își protejează propriul viitor

Întâlnirea de urgență programată vineri la Bruxelles între cancelarul german Friedrich Merz, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și premierul belgian Bart De Wever este considerată una dintre cele mai importante discuții politice ale momentului din UE, în contextul în care blocul trebuie să găsească rapid o soluție pentru finanțarea Ucrainei. Potrivit Reuters și The Guardian, liderii europeni încearcă să evite o criză de credibilitate a Uniunii chiar în momentul în care Rusia intensifică atacurile, Washingtonul împinge spre o înțelegere convenabilă Moscovei, iar fondurile disponibile pentru Kiev sunt pe terminate.

Te-ar mai putea interesa și: Mark Rutte, secretarul general al NATO, avertizează la Bruxelles: „Sprijinul nostru face diferența pe teren”

Bruxelles, în tensiune maximă. Europa decide cum finanțează Ucraina și cum își protejează propriul viitor

Von der Leyen a prezentat două opțiuni pentru a mobiliza circa 90 de miliarde de euro necesare Ucrainei în 2026–2027: fie un împrumut comun al UE, fie un împrumut garantat cu activele rusești înghețate în Europa, în valoare de aproximativ 290 de miliarde de euro, majoritatea gestionate de Euroclear în Belgia. Ideea ar fi ca Ucraina să ramburseze ulterior suma cu banii proveniți din eventuale despăgubiri de război plătite de Rusia. Strategia nu ar implica confiscarea activelor — considerată ilegală de mulți experți — ci doar folosirea lor ca garanție pentru finanțare.

Ambele variante se confruntă însă cu obstacole majore. Mai multe state membre nu acceptă ideea unor împrumuturi comune, ce ar presupune rambursări pe termen lung, iar unanimitatea este dificil de obținut din cauza opoziției Ungariei. Pe de altă parte, Belgia respinge categoric utilizarea activelor rusești drept garanție, temându-se că, în cazul unor litigii sau al ridicării sancțiunilor, ar putea rămâne cu o datorie uriașă pe care să o suporte singură. Ministrul belgian de externe Maxime Prévot afirmă că propunerile Comisiei nu răspund îngrijorărilor economice și juridice ale Belgiei, iar premierul De Wever avertizează că confiscarea unor active suverane ar fi fără precedent în istoria recentă și ar putea declanșa represalii dure din partea Moscovei. El susține chiar că este „o iluzie” să credem că Rusia va pierde războiul și afirmă că Belgia a fost amenințată direct cu consecințe grave dacă astfel de active ar fi folosite.

În acest timp, presiunea asupra UE crește. Diplomați europeni avertizează că, dacă Uniunea nu reușește să adopte un mecanism de finanțare pentru Ucraina, va suferi o lovitură masivă de credibilitate. Planul privind activele înghețate este văzut de Comisie ca un mod de a transmite Moscovei că Europa poate susține Ucraina pe termen lung, oferind Kievului o poziție de negociere mai puternică într-un eventual proces de pace.

Cancelarul german Friedrich Merz a lansat cel mai direct avertisment, într-un editorial publicat în Frankfurter Allgemeine Zeitung. Acesta susține că deciziile din următoarele zile vor „determina soarta independenței europene”, subliniind că Rusia își extinde ambițiile agresive și se pregătește militar pentru un posibil conflict cu Occidentul. Merz argumentează că Europa trebuie să acționeze unitar, să folosească legal resursele înghețate ale Rusiei și să ofere Belgiei garanții că riscurile vor fi împărțite echitabil între toate statele membre, proporțional cu puterea lor economică.