Comisia Europeană vrea ca ONG-urile să dezvăluie finanţările non-UE. ONG-urile din România au primit finanțări de 2,5 miliarde de euro

Comisia Europeană vrea să oblige organizaţiile neguvernamentale (ONG), think tank-urile şi companiile de media să dezvăluie finanţările din afara Uniunii Europene, relatează agenția dpa, citată de Agerpres.

Legislaţia face parte dintr-un viitor pachet al Comisiei din iunie, numit „Apărarea democraţiei”, scrie ziarul german Welt am Sonntag duminică.

Un registru naţional de transparenţă va indica dacă organizaţii precum asociaţii de afaceri, agenţii de relaţii publice şi canale media private sunt finanţate de state non-UE, a precizat ziarul.

Investiții de 4,5 miliarde de euro în primul trimestru al anului 2024. Adrian Câciu anunță un plus de aproape 2…

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, transmite că investițiile realizate în primul trimestru al anului 2024 au ajuns la 4,5 miliarde de euro, cu…

Propunerea legislativă care stârnește controverse! Persoanele fără copii vor plăti taxe în plus. Dezbateri aprinse au loc în Cehia

Propunerea legislativă adresată adulților fără copii stârnește controverse în Europa. Este vorba despre o lege care impune contribuții mai mari pentru pensia persoanelor care nu…

Organizaţii germane foarte cunoscute precum Transparency International, ProAsyl şi grupul de conservare a naturii BUND vor fi şi ele supuse acestor reglementări, potrivit raportului.

„Fluxurile de bani” din state non-UE care au drept scop influenţarea opiniei publice trebuie să fie dezvăluite, a declarat vicepreşedinta Comisiei Europene Vera Jourova, pentru Welt am Sonntag.

„În piciorușele goale”, o afacere inedită la sat. Un cuplu din Sibiu a investit aproximativ 20.000 de euro într-un loc de joacă în aer liber

Jourova vrea să se poată afla dacă regimuri autoritare precum Rusia, China sau cele Orientul Mijlociu influenţează opinia publică sau deciziile politice în favoarea lor. „Uitându-ne la activităţile Kremlinului şi ale altor actori din ţările terţe, nu trebuie să fim naivi. Este momentul să aducem la lumină influenţa străină acoperită şi finanţarea dubioasă”, a spus Jourova.

Demersul de a spori transparenţa vine după un scandal de corupţie, care a devenit public la sfârşitul anului trecut, privind presupusa influenţare a deciziilor Parlamentului European de către guvernele din Qatar şi Maroc.

ONG-urile din România au primit finanțări de 2,5 miliarde de euro prin programele operaţionale aferente perioadei 2014 – 2020

În exerciţiul financiar 2014 – 2020, au fost semnate 1.895 de contracte de finanţare cu solicitanţi eligibili printre care şi ONG-uri şi, până în acest moment, au fost făcute plăţi către beneficiari în valoare de 1,4 miliarde de euro.

Prin Programul Operaţional Capital Uman au fost semnate 1.504 contracte în valoare totală de 2,1 miliarde de euro; prin Programul Operaţional Infrastructură Mare au fost semnate 120 de contracte în valoare totală de aproximativ 340 de milioane de euro; prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă au fost semnate 256 contracte în valoare totală de 38 milioane euro; prin Programul Operaţional Regional s-au încheiat 15 contracte de finanţare în valoare totală de 20 milioane euro.

22 de ONG-uri de mediu din România critică proiectul privind reintroducerea cotelor de vânătoare la urs: „Nu se poate susține superficialitatea din spatele acestui proiect”

De asemenea, organizaţiile neguvernamentale sunt beneficiari şi în cadrul unor proiecte finanţate prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică.

„Investiţiile din fonduri europene în proiectele derulate de ONG-uri, susţinute prin Politica de Coeziune şi Fondul de Ajutor European pentru cele mai Defavorizate Persoane (FEAD), în perioada de programare 2014 – 2020, au adus în comunităţi acele schimbări vizibile pe care le aşteaptă românii, mai ales cei din grupurile vulnerabile. Sunt 2,5 miliarde de euro care au schimbat viaţa oamenilor din grupuri dezavantajate, au dat multor copii şanse la educaţie şi multor adulţi şansa de a se integra pe piaţa muncii, au furnizat persoanelor vârstnice şi celor cu dizabilităţi servicii medicale şi de asistenţă socială mai eficiente şi au contribuit la protecţia mediului sau conservarea valorilor de patrimoniu. Finanţarea proiectelor derulate de ONG-uri s-a dovedit o investiţie în viitorul nostru, într-o societate sănătoasă care garantează fiecărui român dreptul de a trăi demn. Îi felicit pe toţi reprezentanţii organizaţiilor care au depus proiecte în ultimii ani şi îi invit să ne fie în continuare parteneri şi să acceseze oportunităţile de finanţare pe care le oferă programele naţionale şi cele regionale aferente perioadei 2021 – 2027, primele apeluri urmând a fi lansate anul acesta”, a declarat ministrul Marcel Boloş.

Cele mai multe proiecte derulate de ONG-uri şi finanţate prin fonduri europene au vizat incluziunea socială şi combaterea sărăciei, dar şi educaţia şi formarea de competenţe. Astfel, bugetul de 2,1 miliarde de euro accesat de ONG-uri prin Programul Operaţional Capital Uman a susţinut proiecte pentru reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din comunităţile marginalizate (roma şi non-roma), prin implementarea de măsuri integrate; creşterea calităţii sistemului de asistenţă socială prin introducerea de instrumente/proceduri/mecanisme etc. şi prin îmbunătăţirea nivelului de competenţe al profesioniştilor din sistem; creşterea numărului tinerilor care părăsesc sistemul instituţionalizat (cu vârsta de până la 18 ani) pregătiţi pentru a avea o viaţă independentă; reducerea numărului persoanelor vârstnice şi a celor cu dizabilităţi plasate în instituţii rezidenţiale; creşterea ratei de înscriere şi participare la sistemul de învăţământ destinat copiilor de vârstă mică şi preşcolarilor, la învăţământul primar şi secundar, profesional şi tehnic iniţial, terţiar; corelarea dintre abilităţile şi competenţele dezvoltate în cadrul programelor de studiu ale învăţământului superior şi cerinţele pieţei muncii pentru asigurarea tranziţiei de la sistemul educaţional la piaţa muncii; creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii.

Alte proiecte cu finanţare din fonduri europene au fost derulate în domeniul protecţiei mediului (POIM), îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural (POR), dar şi în domeniul administraţiei publice locale, pentru măsuri de optimizare a proceselor orientate către beneficiari (POCA).

În perioada de programare 2021 – 2027, ONG-urile vor putea depune proiecte pentru finanţare atât prin programele naţionale – Programul Dezvoltare Durabilă, Programul Educaţie şi Ocupare, Programul Incluziune şi Demnitate Socială, Programul Sănătate, Programul Tranziţie Justă – cât şi prin cele opt programele regionale, în domenii precum: IMM şi antreprenoriat; dezvoltarea capacităţilor de cercetare – dezvoltare – inovare a organizaţiilor publice de cercetare, a mediului de afaceri şi autorităţilor şi instituţiilor publice locale/centrale; regenerare urbană; turism; patrimoniu urban; asistenţă tehnică.