Cum va fi afectată economia mondială după atacul SUA asupra Iranului

Potrivit unei analize publicate de The Telegraph, astfel de conflicte locale nu produc, în general, efecte economice globale majore, cu excepția cazurilor în care implică mari puteri, în acest caz SUA, sau perturbă piețele energetice mondiale. Factorii non-economici, precum pierderea de vieți omenești, deși tragici, nu determină în mod automat dezechilibre financiare globale. Cu toate acestea, riscurile apar în momentul în care un conflict aparent regional capătă proporții mai mari sau afectează puncte strategice ale infrastructurii energetice internaționale.

Scenarii posibile după atacul SUA

Analiștii propun mai multe scenarii pentru perioada următoare. În varianta optimistă, conflictul ar putea fi limitat și de scurtă durată, fără implicarea altor state și fără creșteri semnificative ale prețului petrolului. Într-un astfel de caz, impactul economic ar fi minim și piețele financiare s-ar stabiliza rapid.

Un scenariu mai îngrijorător implică o reacție dură din partea Iranului, care ar putea închide Strâmtoarea Ormuz, canal strategic prin care trece aproximativ 20% din consumul global de petrol. O astfel de măsură ar putea bloca temporar transportul maritim și ar duce la o explozie a prețurilor la petrol și gaze naturale. Dacă transportul devine neasigurabil, piețele ar putea intra în criză, iar economia reală ar resimți efecte directe.

Experiențele anterioare, precum crizele petroliere din 1973-74 și 1979-80, arată că șocurile de preț la petrol au un efect dublu: sunt inflaționiste în ceea ce privește costurile, dar deflaționiste în privința cererii reale, ceea ce poate duce la stagnare economică și șomaj – un fenomen cunoscut sub numele de „stagflație”.

Impactul actual este limitat

Totuși, în prezent, economia globală este mai puțin dependentă de petrol decât în anii 1970. Această schimbare nu se datorează doar politicilor climatice recente, ci și unei eficiențe sporite în consumul de energie, precum și creșterii sectorului serviciilor, mai puțin intensiv energetic.

Chiar și în cazul unor șocuri de preț, efectele ar fi mai atenuate, deși nu lipsite de riscuri, mai arată analiza The Telegraph. Piețele de capital ar putea reacționa negativ, cu scăderi ale acțiunilor și creșteri ale randamentelor obligațiunilor, într-un climat de incertitudine și dobânzi ridicate.

Un alt factor care temperează panica este faptul că Iranul însuși are nevoie de Strâmtoarea Ormuz pentru a-și exporta petrolul – principala sa sursă de venituri. Astfel, blocarea totală a acestei rute ar aduce pierderi și Teheranului, ceea ce reduce probabilitatea unui conflict de durată.

Posibilitatea unei schimbări de regim

Un scenariu favorabil, considerat totuși puțin probabil pe termen scurt, ar fi acela în care regimul de la Teheran semnează un acord nuclear avantajos pentru SUA și renunță la sprijinirea organizațiilor teroriste din Orientul Mijlociu. Sau, în varianta și mai optimistă, are loc o schimbare de regim în Iran, cu o tranziție către o guvernare pro-occidentală, care ar deschide calea pentru ridicarea sancțiunilor și relansarea economică.

În ciuda speranțelor, o asemenea tranziție ar putea declanșa conflicte interne prelungite în Iran. Cu toate acestea, specialiștii consideră că un asemenea conflict intern nu ar avea un impact economic global major.

Deșiexistă îngrijorări, majoritatea analiștilor estimează că actualul conflict SUA-Iran este puțin probabil să provoace o criză economică globală sau o panică extinsă pe piețele financiare.

Citeşte şi: Zelenski susține că Rusia pregătește noi operațiuni militare în Europa: „Avem dovezi clare”