Documentul obligatoriu pe care trebuie să-l depună la ANAF românii din diaspora dacă nu vor să plătească impozit de 70%

Românii din diaspora sunt o sursă importantă de venituri pentru economia și statul român și deși nu mai locuiesc aici, unii de mulți ani, aceștia au o serie de obligații față de autorități. După cum a explicat Andreea Covaci-Ernst, juristă și expertă în fiscalitate, românii din afara țării trebuie să depună la ANAF un document foarte important, notează Bugetul.ro.

Anumiți români sunt obligați să depună la ANAF un certificat de rezidență fiscală, însă puțini sunt cei care fac asta. Pe lângă faptul că riscă amenzi, după cum explică Andreea Covaci-Ernst, pot apărea probleme atunci când statul va decide să impoziteze veniturile nejustificate.

„Da, legea fiscală românească spune că sunt obligați, însă amenda este derizorie. Amenda este de 100 lei. Dacă statul român dorește să te impoziteze ulterior, mai ales acum cu legislația care se schimbă cu 70% impozit pe veniturile nejustificate, aceasta este o problemă mare”, explică aceasta.

Documentul care trebuie depus la ANAF este un certificat de rezidență fiscală, potrivit expertei din Germania. Cu toate că este un document obligatoriu, puțini sunt cei care respectă legea, poate și din cauza amenzii mici, în valoare de doar 100 de lei.

Te-ar putea interesa și: Dani Mocanu, anchetat după ce a făcut 600.000 de euro din TikTok. „Acum nu mai am nimic de ascuns, pentru că m-a luat ANAF-ul”

Ce riscă cei care nu depun certificatul de rezidență fiscală la ANAF?

Aceasta spune că problema va apărea atunci când statul va dori să impoziteze veniturile acestea cu 70%, mai ales că autoritățile au de gând să impoziteze mai dur acele venituri care nu sunt declarate la stat

Experta mai spune că autoritățile din România pot verifica situația contribuabilului care lucrează în Germania sau în altă țară, deoarece au acces la contractele din afara țării, având contracte bilaterale cu Germania dar și cu alte state.

Totuși, aceasta explică faptul că sunt șanse mici ca conturile tuturor românilor din diaspora să fie verificate dat fiind efortul pe care autoritățile ar trebui să îl depună într-o astfel de situație.. În schimb, dacă vor exista acțiuni suspecte, ANAF și restul instituțiilor cu atribuții ar putea interveni.

Trebuie precizat și că prin acțiuni suspecte, experta se referă la tranzacții de peste 10.000 de euro. Andreea Covaci-Ernst mai spune că băncile au obligația de a informa autoritățile fiscale din țările în care operează în cazurile în care intermediază astfel de tranzacții.

„Da, Germania are contracte bilaterale prin care are acces la conturi, dar ar fi o muncă de chinez bătrân, să se uite în conturile fiecăruia. Se va uita în momentul în care se întâmplă acțiuni suspecte, de exemplu tranzacții de peste 10.000 euro”, spune aceasta.

Citește și: Digitalizarea a ajuns și la ANAF. Fiscul va avea o platformă online pe care va scoate la licitație bunurile confiscate