Dublul discurs al Austriei, după ce ne-a respins intrarea în Schengen: „Este nevoie de facilitarea şi accelerarea imigraţiei provenite atât din Uniunea Europeană cât şi din afara ei”

În opinia oficialului austriac, pentru a face faţă acestei provocări, Europa va trebui să adopte reforme şi măsuri ”nu doar privind investiţiile şi impozitarea capitalului, ci şi asupra impozitării muncii şi elaborării de norme” în domeniul muncii care să atragă forţa de muncă.

Argumentele ministrului austriac pentru a importa cât mai multă forță de muncă din afara țării

”Marea sarcină a guvernelor în următorii 10 sau 15 ani” va fi să-şi facă ţările mai atractive pentru companii, a declarat ministrul austriac agenţiei de presă APA, citată de Agerpres.

‘‘Este vorba despre îmbunătăţirea calificărilor, oferirea de stimulente adecvate pentru integrarea rapidă a şomerilor pe piaţa muncii” şi despre adoptarea unor măsuri favorabile ”echilibrului între muncă şi familie”, a mai spus oficialul austriac.

De asemenea, mai estimează ministrul austriac, este nevoie de facilitarea şi accelerarea ”imigraţiei provenite atât din Uniunea Europeană cât şi din afara ei”.

Citește și: Schimbare de tactică la Kremlin, după înfrângerile din Ucraina: Compania Kalaşnikov îşi va spori în 2023 producţia de drone destinate armatei ruse

Una dintre cauzele actualei crize de forţă de muncă în statele europene este că au ajuns la vârsta de pensionare persoanele din generaţia aşa-numită în vestul Europei ”baby-boom”, adică cei născuţi între anii 1946 şi 1964 în perioada de creştere puternică a natalităţii care a urmat celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe piaţa muncii intră acum grupuri de populaţie reduse numeric ”şi la fel va fi în următorii zece ani”, anticipează ministrul austriac. În cazul Austriei, remarcă acesta, criza forţei de muncă şi efectele economice ale invaziei ruse în Ucraina sunt singurele care frânează creşterea economică.

Guvernul de la Viena s-ar fi aşteptat ca actualul declin economic marcat de criză energetică şi inflaţie să conducă la creşterea şomajului, ceea ce însă nu s-a întâmplat, ba dimpotrivă, chiar şi în aceste condiţii companiile se plâng că nu au personal suficient, mai scrie sursa citată.

Citește și: Directorul unei fabrici de armament din România a cerut șpagă 8.500 euro, 7.000 lei şi 13 miei de Paște pentru un contract. Acum e trimis în judecată de DNA